Zona IT analizează beneficiile și pericolele inteligenței artificiale în societatea modernă
După mai bine de doi ani de la explozia inteligenței artificiale pe scena globală, Zona IT abordează una dintre cele mai fierbinți teme tehnologice ale momentului. Pornind de la un e-mail primit de la un urmăritor îngrijorat și continuând cu un studiu recent realizat de Microsoft împreună cu Universitatea Carnegie Mellon, această analiză pune în lumină provocările complexe pe care le aduce AI-ul în viața noastră cotidiană. Rezultatele studiului sunt cel puțin îngrijorătoare: pe măsură ce oamenii se bazează mai mult pe inteligența artificială generativă, gândirea critică se diminuează, iar facultățile cognitive pot suferi o atrofiere graduală prin lipsa exercițiului mental zilnic.
Principalele riscuri asociate cu utilizarea chatbot-ilor includ scurgerile de date, un aspect demonstrat de incidentul Samsung când un cod sursă intern a devenit public după ce a fost introdus în ChatGPT. Acest eveniment a determinat numeroase companii, inclusiv Apple și Amazon, să restricționeze utilizarea acestor instrumente pe dispozitivele de serviciu. Chatbot-ii prezintă și o tendință îngrijorătoare de a fi părtinitori, reflectând stereotipurile occidentale și consolidând convingerile existente ale utilizatorilor, ceea ce poate duce la amplificarea dezinformării.
Un alt fenomen problematic este cel al “halucinațiilor” - situații în care inteligența artificială furnizează informații false dar convingătoare, mai ales când este interogată despre subiecte cu care s-a întâlnit rar sau deloc. Zona IT semnalează că, în ciuda aparenței de autoritate, chatbot-ii au o capacitate limitată de a raționa și, conform unui studiu de la Copy, aproximativ 60% din conținutul generat doar de ChatGPT este plagiat. Această lipsă de originalitate reprezintă o problemă majoră pentru mediul academic, unde procesul simplificat de cercetare și generare de răspunsuri poate dăuna cunoașterii în general.
În ceea ce privește impactul asupra locurilor de muncă, raportul PricewaterhouseCoopers estimează că până la jumătatea deceniului viitor, peste 30% din slujbele actuale vor fi afectate de automatizare. Zona IT acordă o atenție specială domeniului programării, unde predicțiile apocaliptice anunță “sfârșitul” acestei meserii. Totuși, istoria ne arată că, de fapt, avem de-a face cu o transformare a profesiei, nu cu dispariția ei. Așa cum primii programatori care conectau circuite fizice au fost înlocuiți de cei care scriau cod binar, iar aceștia la rândul lor de cei care foloseau limbaje tot mai avansate, AI-ul va redefini din nou ceea ce înseamnă programare.
Concluzia este că inteligența artificială reprezintă atât o oportunitate, cât și o amenințare. Nu există o explicație simplă în termeni de alb și negru, de bine și rău. Oamenii tind să judece instinctiv lucrurile în acest mod, dar realitatea este mult mai nuanțată. Atât riscurile, cât și beneficiile sunt reale și prezente. Cum spunea Jeffrey Hinton, unul dintre părinții inteligenței artificiale generative: “Ne-am dori ca acestea să fie doar unelte care să facă ce vrem noi, chiar și atunci când vor fi mai deștepte decât noi, dar ce trebuie să te întrebi este: câte exemple știi de lucruri mai inteligente controlate de lucruri mai puțin inteligente?”
În acest peisaj tehnologic în continuă schimbare, provocările etice și practice se multiplică pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai sofisticată. Suntem oare la începutul unei ere de progres fără precedent sau ne îndreptăm spre o dependență tehnologică ce ne va eroda capacitățile cognitive fundamentale? Istoria ne-a arătat că progresul tehnologic a generat mereu temeri similare, de la inventarea scrierii la apariția internetului. Rămâne de văzut dacă AI-ul va reprezenta o excepție sau va confirma modelul evolutiv al adaptării umane la inovație, într-un dans constant între oportunitate și risc, între afirmare și atrofiere.
