Zlăvog demontează declasificarea CSAT despre Călin Georgescu
În ultimul său vlog care demonstrează perfect incompetența instituțiilor statului român, Zlăvog ne oferă o analiză detaliată și amuzantă a modului în care serviciile secrete au gestionat investigația privind campania lui Călin Georgescu. Cu o doză sănătoasă de sarcasm și observații ascuțite, vlogul expune cum SRI și SIE au copiat efectiv informații din presă pentru a-și construi rapoartele oficiale, transformând o investigație “secretă” într-un exercițiu de copy-paste demn de un elev care își face tema în pauză.
În centrul acestei farse instituționale se află ședința CSAT în care s-au declasificat informații despre implicarea Rusiei în campania lui Călin Georgescu. Dar ce aflăm? În loc să prezinte rezultatele unor investigații proprii și profesioniste, serviciile au luat cuvânt cu cuvânt din articole de presă și postări de pe rețele sociale, transformând o ședință CSAT într-un exercițiu penibil de compilare a știrilor publice.
O rușine monumentală
Cea mai amuzantă parte a întregii povești este modul în care SRI a “investigat” situația. În ziua ședinței CSAT, serviciul s-a trezit brusc să întrebe TikTok despre contul BogPR, după ce informația circula deja de săptămâni în presă. Este exact ca situația elevului care își face tema în autobuz, în drum spre școală, copiind de la colegul silitor care și-a făcut-o cu o săptămână înainte.
Raportul prezentat în CSAT pare mai degrabă un colaj de articole din presă decât o investigație serioasă a unui serviciu de informații. Au preluat informații despre “Fame Up” și alte detalii direct din investigațiile jurnalistice, adăugând doar câteva cuvinte pompoase și termeni tehnici pentru a da un aer de profesionalism.
TikTok, o dovadă a incompetenței
Platforma chinezească se laudă cu cifre impresionante: 66.000 de conturi false eliminate, 7 milioane de like-uri șterse, și 10 milioane de urmăritori falși îndepărtați. Dar realitatea din teren arată altfel. Conturile pro Georgescu încă circulă, iar moderarea de pe TikTok nu pare să fie deloc eficientă.
Reprezentanții aplicației au oferit explicații vagi în fața Parlamentului European, demonstrând că sunt la fel de transparenți ca un zid de beton. Când europarlamentarii au cerut detalii concrete despre măsurile luate, răspunsurile nu au fost deloc concludente. Au vorbit despre “prevenirea” a 40 de milioane de like-uri false, ceea ce sună la fel de convingător ca un politician care promite românilor că o să aibă apă caldă la iarnă.
Ciolacu, complice la dezastru
Marcel Ciolacu, într-un exercițiu tardiv de conștientizare politică, declară că “a luat act” de informațiile la care fusese deja martor direct în cadrul ședinței CSAT. Această realizare întârziată demonstrează o discrepanță notabilă între momentul expunerii la informație și procesul efectiv de asimilare a gravității situației, reflectând o lipsă de promptitudine în exercitarea funcției executive.
Premierul s-a trezit brusc să o susțină pe Elena Lasconi, după ce a stat două săptămâni în expectativă. Este genul de decizie care vine când realizezi că trenul a plecat deja din gară, dar încerci să pari că așa era planul de la început. Parcă îl vezi pe Ciolacu alergând după tren, strigând “Stați, că așa voiam să fac oricum!”
Un eșec național
În final, avem un tablou perfect al disfuncționalității instituționale românești: servicii secrete care își iau informațiile din presă, o platformă social media care se preface că moderează conținutul, și politicieni care descoperă adevăruri cunoscute de săptămâni bune.
Toată această situație ar fi amuzantă dacă n-ar fi vorba despre instituții fundamentale ale statului român. Ne aflăm într-un moment în care serviciile secrete par să fie la fel de eficiente în investigații ca un detectiv particular care își rezolvă cazurile uitându-se la serialul “CSI”. Iar în tot acest timp, cetățeanul român privește neputincios la tot acest spectacol absurd, întrebându-se dacă nu cumva trăiește într-un episod din comedia “Las Fierbinți”.
