Zbir și flexul cu mașini în fața audienței
Când urmărești vlogul lui Zbir, intitulat “am cumpărat jante scumpe rău,” nu poți ignora efectele negative pe care le poate avea asupra unui public tânăr, majoritar format din copii și adolescenți. În videoclip, Zbir este preocupat să-și prezinte noua achiziție de jante scumpe, un “upgrade” al unei mașini deja extravagante. Accentul pus pe luxul nejustificat ridică întrebări despre influența pe care acest tip de conținut o exercită asupra celor care îl urmăresc.
Așadar, un prim aspect problematic este insistența pe flexing cu jante scumpe, pe care chiar și Zbir le descrie ca fiind “12000 de euro,” suma exorbitantă fiind justificată doar de dorința lui de a poseda ceva mai impresionant și mai mare. Într-un moment, se referă la roți drept “23-uri, nu 22-uri,” lăudându-se cu avantajul aparent insignifiant pe care îl obține. Efectul acestei auto-aprecieri ostentative? Îi dă senzația unei superiorități nefondate, bazate doar pe bunuri materiale.
Ce mesaj le transmite aceasta copiilor care urmăresc? Valorile promovate sunt clare și îngrijorătoare: statutul social este legat de achiziții materiale și de bani, așa că “munciți, băieți, munciți!”. Această influență, din păcate, este amplificată de includerea altor vloggeri din același mediu, unii prezenți și ei cu audiențe tinere. Astfel, Zbir se plasează pe sine și pe ceilalți vloggeri în roluri model pentru publicul tânăr, care preia implicit valori ce nu se fundamentează pe principii de muncă sau efort, ci pe acumulare de bunuri scumpe.
Totodată, merită menționat momentul în care Zbir exagerează impactul schimbării jantelor asupra mașinii sale, afirmând cum “merită 12000 de euro”. Asemenea declarații trădează un narcisism subtil dar puternic, un mesaj indirect că valoarea personală și recunoașterea sunt direct proporționale cu posesiunile materiale. Fără nicio tentativă de autocritică sau de contextualizare mai profundă, Zbir lasă impresia că astfel de achiziții sunt singurele care contează.
Mai mult, replica “luăm reacția echipei Cosmopolis” evidențiază o dorință clară de validare socială și reclama veșnic mascată/implicită la Cosmopolis. E ca și cum Zbir are nevoie ca alți influenceri să aprobe decizia sa de a investi în jante costisitoare pentru a confirma statutul de gașcă model. Această nevoie de confirmare externă, difuzată într-un mod atât de accesibil pentru copii, accentuează ideea că valoarea și validarea se obțin din lucruri materiale.
Un alt element problematic este lipsa oricărei responsabilități în fața unui public tânăr, care nu are o perspectivă financiară matură și poate vedea aceste prezentări luxuriante ca un ideal de viață. Aceasta poate cultiva o mentalitate de consumerism în detrimentul unor valori mai sănătoase și stabile pentru dezvoltarea lor personală. Un copil nu are discernământul să înțeleagă efectul financiar negativ al unui astfel de stil de viață; tot ce reține este strălucirea pe care Zbir o afișează, impresia de putere materială și autoritate socială, alimentate exclusiv prin achiziții.
În acest vlog, vedem cum “orgoliul buzului,” cum îl numește Zbir, devine o virtute. Își petrece minute bune discutând despre “cât de mari sunt roțile” și cum “merită investiția,” ignorând total implicațiile unui astfel de mesaj. În cele din urmă, imaginea pe care o creează este una a unei vieți superficiale, guvernată de dorința de a ieși în evidență prin bogăție.
Zbir și alți vloggeri ca el refuză să înțeleagă că mesajele lor au consecințe și că publicul lor tânăr merită mai mult decât un set de valori centrate pe “lux”. În mod ironic, Zbir ignoră chiar acea “responsabilitate socială” pe care o menționează vag în alte contexte, dovedind că atunci când vine vorba de publicitate mascată în fața copiilor, valoarea este abandonată în favoarea profitului.
