Vali Petcu lovește din nou: Justițiarul de Carton și Ipocrizia Nativă

În lumea fascinantă a vlogging-ului românesc, unde profunzimea intelectuală este la fel de rară precum zăpada în deșert, iată că Vali ‘Zoso’ Petcu reușește iar să se remarce printr-o nouă mostră de ipocrizie și superficialitate. Cu o abilitate remarcabilă de a transforma probleme sociale complexe în monologuri insipide doar să fie și pe el parte din conversație, Vali ne oferă o nouă lecție despre cum să pari relevant fără să spui, de fapt, nimic. Cu o retorică la fel de solidă precum un castel de nisip în fața tsunami-ului, omul nostru abordează subiectul natalității scăzute și discriminarea femeilor pe piața muncii. Și o face cu exact aceeași abordare superficială și mijlocită pentru atenție pe care el însuși o critică la alții. Caracterul ipocrit al acestui individ a fost mereu la cote alarmante.

Ironia situației este atât de densă încât ar putea fi tăiată cu cuțitul. Vali se plânge de articolele care apar săptămânal despre scăderea natalității, spunând:

“Da, mai apare un articol peste o săptămână, și încă unul peste o săptămână, și încă unul peste o săptămână, și finalitatea este: nimic nu se întâmplă. Nimic, nimic, nimic, nimic, nimic, nimic, nimic, nimic…”

Vorbește despre realități toxice din societatea românească fără să ofere soluții, cel puțin nimic implementabil, tot acelea cele care perpetuează exact ciclul pe care pretinde că îl critică. Ca toți ceilalți, reușește fără efort să devină întruchiparea perfectă a ceea ce condamnă. De fapt, pentru el existența acestor probleme sociale îi este necesară pentru a-și găsi și el locul în societate.

Cum să pari progresist fără efort

Vali atinge problema discriminării femeilor pe piața muncii fără să omită cât de privilegiat este el (fie că e bărbat, fie că își permite să trăiască mai bine decât pulimea):

“…de multe ori nu te angajează sau nu te promovează în poziții înalte tocmai de asta, pentru că s-ar putea să faci copii și pleci, și ei sunt obligați să plătească, și să-ți dea salariul, și să angajeze pe altcineva”

Mostră clasică de cuvinte aruncate ca un politician în campanie pentru că dă bine la public. Este feminismul de suprafață la cel mai înalt nivel - sau ar trebui să spunem la cel mai jos nivel?

Și-apoi, Petcu se dă în petec:

“Sunt puțini dintr-ăștia așa ca noi, care își permit, care au timp liber și nu știu ce…”

Ați prins ideea?

Relevanța prin arta de a te agăța de orice subiect

Ceea ce este cu adevărat remarcabil este felul în care Vali reușește să se agațe de acest subiect pentru a-și construi propria relevanță. Regurgitează idei comune, prezentându-le ca și cum ar fi descoperiri revoluționare. Doar un alt glas în corul celor care vorbesc mult și spun puțin.

O lecție magistrală despre cum să te prezinți preocupat de probleme sociale fără să contribui cu nimic la discuție, la rezolvarea lor, dimpotrivă, ne arată cum să te cațeri în haine de justițiar pe problemele sociale. Este un exemplu strălucit de cum nu trebuie abordate subiectele sensibile și complexe.

Ca de obicei, Vali Petcu reușește să fie exact ceea ce critică - un creator de conținut care mijlocește problemele sociale sperând să recapete relevanța închipuită de altă dată.