Dragoș Pătraru dezbate miturile cu adevărat șocante despre cuptorul cu microunde
Dragoș Pătraru abordează una dintre cele mai controversate tehnologii din bucătăria modernă: cuptorul cu microunde. Deși acest aparat există de zeci de ani în locuințele românilor, încă persistă numeroase temeri și mituri despre efectele sale asupra sănătății. Pătraru prezintă istoria acestei invenții, pornind de la descoperirea accidentală din 1940 a inginerului american Percy Spencer, care a observat că un baton de ciocolată s-a topit în buzunarul său în timp ce testa un magnetron. De aici până la fabricarea primului prototip masiv de cuptor cu microunde și apoi la miniaturizarea tehnologiei în anii ‘60-‘70, drumul a fost interesant și marcat de o adoptare treptată în bucătăriile din întreaga lume.
Una dintre principalele temeri legate de cuptoarele cu microunde este legată de radiații. Pătraru explică însă că, spre deosebire de razele X sau razele gamma, microundele sunt inofensive dacă aparatul funcționează corect. Acestea folosesc radiație electromagnetică non-ionizantă pentru a încălzi alimentele, făcând doar moleculele de apă să vibreze, generând astfel căldură, fără a modifica ADN-ul sau a transforma mâncarea în “radioactivă”. Scutul metalic și plasa fină din ușă sunt concepute special pentru a împiedica radiațiile să iasă din incintă. Totuși, condiția esențială este ca aparatul să fie în stare bună de funcționare, fără crăpături sau defecțiuni structurale.
În privința efectelor asupra nutrienților din alimente, rezultatele studiilor sunt mixte. În 2003, cercetătorii au descoperit că gătirea brocoliului la microunde distrugea până la 97% din flavonoide, compuși cu efect antioxidant. Însă un studiu din 2019 a arătat că, de fapt, gătitul la microunde păstrează mai bine proprietățile nutritive decât fierberea, diferența fiind dată de cantitatea de apă folosită. Astfel, legumele gătite la microunde cu cât mai puțină apă și pentru un timp scurt își păstrează mai bine nutrienții. Există însă variații între diferite legume: dovlecei, mazăre și praz pierd mai mulți nutrienți la microunde, în timp ce spanacul, ardeiul și fasolea verde sunt mai puțin afectate.
Un pericol real al utilizării cuptorului cu microunde provine din încălzirea alimentelor în recipiente din plastic. Ftalații, aditivii din mase plastice care dau elasticitate materialului, pot contamina mâncarea atunci când sunt încălzite, chiar dacă recipientele sunt marcate “BPA free”. Aceste substanțe se acumulează în organism și pot cauza dezechilibre hormonale, probleme tiroidiene și perturbări ale metabolismului. Pătraru recomandă înlocuirea recipientelor din plastic cu cele din sticlă sau ceramică pentru încălzirea alimentelor. De asemenea, atenționează asupra unui alt fenomen rar dar real: supraîncălzirea apei, care poate duce la erupții violente și arsuri atunci când introducem un pliculeț de ceai sau o linguriță într-o cană de apă foarte fierbinte încălzită la microunde.
Dincolo de aspectele tehnice ale utilizării cuptorului cu microunde, Pătraru aduce în discuție și contextul social în care acest aparat s-a popularizat. Coincidența dintre apariția cuptoarelor cu microunde și proliferarea alimentelor ultraprocesate nu este întâmplătoare. Conveniența de a arunca o caserolă în cuptor a schimbat fundamental obiceiurile alimentare, contribuind la actuala criză de sănătate publică, în care americanii, de exemplu, își iau peste 50% din caloriile zilnice din alimente ultraprocesate, sărace în nutrienți și bogate în zahăr, sare și aditivi. Cuptorul cu microunde în sine nu este problema, ci mai degrabă ce alegem să gătim în el.
Concluziile prezentate de Pătraru sunt echilibrate și practice, oferind sfaturi pentru utilizarea sigură a cuptorului cu microunde: aparatul nu face mâncarea radioactivă dacă funcționează corect; trebuie evitată gătirea alimentelor bogate în amidon pentru a reduce formarea acrilamidei; legumele se gătesc cu cât mai puțină apă pentru păstrarea nutrienților; recipientele din plastic se înlocuiesc cu cele din ceramică sau sticlă. Interesant este că Pătraru însuși mărturisește că a renunțat la cuptorul cu microunde, nu neapărat din teamă, ci din precauție legată de funcționalitatea aparatului. Mai palpitant decât toate aceste informații tehnice este poate întrebarea care plutește în aer: într-o lume cu ritm alert, dominată de consum și convenabilitate, ce alegem să punem efectiv în farfurie? Răspunsul ar putea fi mai important decât tehnologia pe care o folosim pentru a o încălzi.
