Dragoș Pătraru dezvăluie adevărul despre gătitul la air fryer
Air fryerele au devenit un fenomen în bucătăriile românilor, stocurile epuizându-se rapid în magazinele de electrocasnice. Dragoș Pătraru investighează dacă aceste aparate sunt cu adevărat soluția sănătoasă care ne-a fost promisă sau dacă am fost, cum spune el, “fraieri cu Air fraierul”. Principalele preocupări legate de aceste dispozitive sunt stratul de teflon care le acoperă și formarea acrilamidei, o substanță potențial cancerigenă care apare la gătirea alimentelor bogate în amidon la temperaturi înalte. Cercetările analizate de Dragoș Pătraru oferă rezultate contradictorii, lăsând consumatorii confuzi cu privire la alegerea corectă pentru sănătatea lor.
Air fryerele funcționează similar cu cuptoarele cu convecție, folosind un element de încălzire și un ventilator pentru a circula aerul fierbinte. Avantajul principal este că pot găti alimentele mult mai rapid decât un cuptor convențional - în aproximativ 20 de minute față de 40 sau mai mult. Totuși, îngrijorările principale se concentrează pe învelișul antiaderent din teflon care poate elibera vapori toxici când este încins. Cercetările arată că pentru ca acest lucru să se întâmple, temperatura trebuie să ajungă la 260°C, în timp ce majoritatea air fryerelor ating maximum 220°C - o veste bună pentru utilizatori, dar care necesită atenție la alegerea temperaturii de gătit.
Un studiu din Australia din 2022 a arătat că ustensilele cu teflon pot duce la descompunerea de microplastice și nanoplastice, în special când sunt deteriorate. Cercetătorii au descoperit că vasele cu zgârieturi minore eliberează peste 9.000 de particule din plastic, iar cele grav deteriorate pot elibera peste 2 milioane de particule. Deși producătorii susțin că aceste particule nu se lipesc de alte molecule și sunt eliminate de corp, Dragoș Pătraru recomandă precauție, sugerând înlocuirea vaselor deteriorate și evitarea folosirii ustensilelor care pot zgâria suprafața antiaderentă.
În ceea ce privește acrilamida, studiile prezintă concluzii contradictorii. Un studiu din 2015 sugerează că prepararea cartofilor într-un air fryer reduce cu până la 90% producerea de acrilamidă comparativ cu baia de ulei. Însă, un alt studiu din 2024 indică exact opusul, găsind cele mai mari niveluri de acrilamidă în cartofii gătiți la air fryer. Punctele comune ale studiilor sugerează că înmuierea alimentelor în apă timp de 10 minute înainte de preparare reduce semnificativ formarea acrilamidei, și că prepararea la cuptor rămâne metoda cea mai sigură.
Dragoș Pătraru oferă câteva sfaturi practice pentru cei care folosesc deja air fryer: evitarea gătitului în aparate deteriorate, utilizarea hârtiei de copt pentru a preveni contactul teflonului cu mâncarea, limitarea temperaturii la maximum 180°C, și înmuierea cartofilor în apă înainte de gătire. Pentru cei care vor să cumpere un nou aparat, el recomandă modele cu interior din inox sau sticlă termorezistentă, care elimină riscurile asociate cu învelișul antiaderent. De asemenea, sugerează folosirea cuptorului ori de câte ori este posibil, deși este o metodă mai lentă.
Dincolo de aspectele tehnice, Dragoș Pătraru atrage atenția asupra unei probleme mai subtile: tendința de a ne limita varietatea alimentelor consumate din cauza comodității acestor aparate. Prea mulți dintre noi folosesc air fryerele exclusiv pentru cartofi prăjiți și carne, ignorând importanța diversității în alimentație. Specialistul în nutriție Tim Specter recomandă consumul a peste 30 de tipuri diferite de plante săptămânal pentru un microbiom intestinal sănătos. Și ceea ce face acest subiect atât de fascinant este că, în ciuda tuturor cercetărilor, răspunsul la întrebarea inițială rămâne nuanțat: nu e vorba doar despre aparat, ci despre cum îl folosim și cât de des.
