Dragoș Pătraru explică de ce România are nevoie de un partid real de stânga
Dragoș Pătraru abordează o problemă fundamentală a societății românești: absența unui partid autentic de stânga care să lupte pentru interesele păturii de jos. Pornind de la comentariile ascultătorilor despre problemele cu care se confruntă - de la sistemul medical și educațional subfinanțat, până la salariile mici, prețurile mari și pensiile insuficiente - Pătraru analizează contextul politic actual în care aproape toți politicienii se află la dreapta eșichierului politic. În ciuda faptului că PSD se autoproclamă de stânga, în realitate, măsurile adoptate de acest partid sunt, cu mici excepții, tot de dreapta.
Transformările neoliberale din ultimele trei decenii și jumătate au adus România într-o poziție economică precară pentru mulți cetățeni. Pătraru recomandă volumul “Ce urmează după neoliberalism”, coordonat de Sorin Gog și Victoria Stoiciu, care analizează aceste transformări. Ultimele decenii au fost marcate de un consens neoliberal, ce a însemnat un stat social minimal, financializare, privatizări excesive și relații de muncă favorabile profiturilor investitorilor. În mentalul colectiv s-a instaurat ideea că bunăstarea este accesibilă tuturor celor care muncesc din greu, iar cei care nu reușesc să se bucure de ea sunt responsabili de un eșec personal.
Contrar teoriei economistului Friedrich Hayek, care credea că libertatea și prosperitatea pot fi obținute doar prin îmbrățișarea totală a pieței libere, Joseph Stiglitz argumentează că ascensiunea autoritarismului este vizibilă tocmai în statele unde guvernele au făcut prea puțin pentru a-i proteja pe oameni. În România, aproape 50% din locuitori cred că se trăia mai bine în comunism, conform unui sondaj din 2023. Deși la nivel macro economia arată mai bine, la nivel micro, mulți cetățeni au rămas fără stabilitatea unui loc de muncă bine plătit, abandonați pe o piață prea liberă pe care nu știu să o navigheze.
Costurile sociale ale tranziției postcomuniste au fost uriașe, iar multe dintre ele s-au acumulat ca avere în conturile unor oameni, generând inegalitatea de astăzi. Privatizările au venit la pachet cu multă corupție și interese clientelare. Experții neoliberali au recomandat implementarea unui tip de capitalism în Europa Centrală și de Est care, de fapt, nu exista în Occident, transformând România într-un experiment social periculos. În literatura de specialitate, România este descrisă ca fiind una dintre țările care a implementat cele mai radicale reforme neoliberale, cu costuri sociale teribile.
Studiile arată că la nivelul societății există o susținere masivă pentru un stat social puternic, pentru creșterea cheltuielilor bugetare în vederea asigurării unei protecții sociale care să ofere siguranță. Există susținere pentru impozitarea progresivă, pentru impozitarea celor cu mai multe locuințe, pentru mărirea salariului minim și pentru sindicate puternice. Deși la întrebări directe mulți români se declară de dreapta, din studiul Fundației Friedrich Ebert reiese că orientările lor sunt de fapt progresiste, existând susținere pentru măsuri care ar putea genera mai multă egalitate socială.
Și în vreme ce problemele economice și sociale macină viețile oamenilor, agenda politică este ocupată cu dușmani imaginari și pericole inexistente. Soluțiile simple oferite de populiști și extremiști par tot mai atractive pentru cetățenii disperați. Dacă problemele de bază care i-au împins pe oameni către extremiști nu vor fi urgent rezolvate în cadrul democrației, următoarele variante ar putea fi și mai periculoase. Ceea ce pare să lipsească cu desăvârșire este conexiunea directă între libertatea economică și instituțiile puternice care să protejeze cetățenii - o legătură esențială pentru ca democrația să funcționeze cu adevărat în beneficiul tuturor, nu doar al celor privilegiați.
