Recorder prezintă profilul controversat al Elenei Lasconi în cursa pentru Cotroceni
România trăiește un moment politic tulburător, cu Elena Lasconi devenind o figură centrală în ecuația alegerilor prezidențiale, după ce a ajuns în turul doi alături de Călin Georgescu în scrutinul anulat din decembrie 2024. Recorder ne oferă un documentar amplu despre parcursul acesteia, de la prezentatoare TV și reporter Pro TV, la primăriță a orașului Câmpulung și candidată la președinția României, analizând drumul ei neașteptat spre vârful politicii românești. Cu peste 1,7 milioane de voturi obținute în alegerile anulate, Lasconi a devenit purtătoarea speranțelor pentru o “Românie ghidată de valori europene”, dar traiectoria ei controversată ridică numeroase semne de întrebare.
Viața Elenei Lasconi începe în Hațeg, într-o familie modestă, cu nouă persoane locuind în două camere. După absolvirea Liceului Pedagogic din Deva, cariera sa începe surprinzător ca șefă de cabinet a deputatului Ioan Timiș, un politician conectat la mai multe partide politice. Fără o pregătire specială în domeniu, Lasconi devine apoi jurnalistă, mai întâi la un radio deținut de același politician, apoi ca reporter Pro TV Deva, specializată pe zona dificilă Valea Jiului. Parcursul său educațional ridică semne de întrebare - în CV-urile sale menționa că este absolventă ASE, deși a urmat cursurile la o filială din Deva a Universității Ecologice și doar și-a susținut licența la Academia de Studii Economice.
Cariera din televiziune a Elenei Lasconi la Pro TV București include poziții diverse, de la reporter și moderator la realizator, inclusiv pentru emisiuni surprinzătoare precum una dedicată horoscopului sau “Crime Time” pe ProCinema, care promova idei conspiraționiste despre extratereștri și OZN-uri. După 25 de ani în televiziune, Lasconi face saltul în politică, inițial ca primar al orașului Câmpulung, unde obține două mandate, apoi ca lider USR. Intrată în cursa prezidențială, pozițiile ei politice devin subiect de analiză și controversă, mai ales că încearcă să jongleze între imaginea unui partid progresist și valorile conservatoare cu care speră să atragă un electorat mai larg.
Pozițiile politice ale Elenei Lasconi sunt uneori contradictorii și în evoluție. Deși a votat “Da” la referendumul pentru familia tradițională din 2018, ceea ce a dus la un conflict cu propria fiică și cu liderii USR, acum susține parteneriatul civil pentru persoanele de același sex. Ea se poziționează ca fiind pro-vest, anti-corupție și anti-servicii secrete în politică, dar când este întrebată despre teme concrete de politică externă sau securitate, pare uneori copleșită. Întrebată despre trupele NATO din România, răspunsurile sale ezitante au stârnit îndoieli privind pregătirea pentru funcția la care aspiră.
Cea mai recentă lovitură pentru Elena Lasconi a venit din interiorul propriului partid. La doar o săptămână după startul oficial al campaniei electorale pentru alegerile din mai 2025, lideri importanți din USR, inclusiv Ionuț Moșteanu și Dominic Fritz, au anunțat că nu o mai susțin pentru președinție, preferându-l pe Nicușor Dan. Declarându-se “trădată” și criticându-i pe foștii colegi drept “loseri”, Lasconi a rămas categorică în decizia de a continua cursa prezidențială, chiar și fără sprijinul oficial al partidului, mizând pe faptul că va apărea pe buletinul de vot cu sigla USR.
Discursul actual al Elenei Lasconi combină tușe conservatoare și naționaliste cu accentul pe lupta anti-corupție și orientarea pro-occidentală. Ea promite să fie “un președinte accesibil” și apelează la electorat să îi dea o șansă pentru a demonstra ce poate face în cinci ani. Dar calea spre Cotroceni este complicată de controversele constante, de lipsa de experiență în politica mare și de disputele interne din USR. Și totuși, într-o țară bulversată politică, unde niciun candidat al partidelor tradiționale nu a mai ajuns în turul doi al prezidențialelor, cine știe dacă nu cumva tocmai această poziționare ambiguă ar putea să fie ceea ce o va propulsa pe Lasconi spre victorie?
