Crin Antonescu revine în scenă. Recorder analizează parcursul candidatului coaliției PSD-PNL
Unda de șoc generată de reluarea alegerilor prezidențiale din România a readus în prim-plan un nume care părea să fi dispărut definitiv din peisajul politic național. Crin Antonescu, retras de aproape un deceniu din viața publică, a revenit spectaculos ca opțiunea coaliției PSD-PNL pentru Cotroceni. Recorder analizează în detaliu parcursul politic al lui Antonescu, de la începuturile carierei sale ca profesor de istorie în Tulcea, până la statutul actual de candidat prezidențial susținut de mașinăria de partid a celor două formațiuni dominante în teritoriu.
Cu o carieră politică marcată de șase mandate consecutive de parlamentar și o notorietate construită în special pe abilitățile oratorice, Crin Antonescu reprezintă o figură emblematică pentru perioada post-decembristă. După retragerea sa din 2016, când declara că “nici dacă învie Brătianu” nu se mai întoarce în politica activă, Antonescu a trăit ani buni la Bruxelles, fără un loc de muncă, dar beneficiind de statutul soției sale, Adina Vălean, europarlamentar și fost comisar european. Revenirea sa în cursa prezidențială este justificată acum prin necesitatea de “a scoate țara din hipnoză”, deși criticii săi îi reproșează exact reîntoarcerea la aceleași strategii politice ineficiente.
În materialul Recorder sunt prezentate și controversele care l-au însoțit pe Antonescu de-a lungul carierei: de la celebrele momente din timpul campaniei pentru suspendarea lui Traian Băsescu, la telegrama WikiLeaks în care era descris drept “un bun orator, dar leneș”, până la episoade mai puțin cunoscute, precum achiziționarea unui apartament de lux în București de la familia fostului director SRI, Virgil Măgureanu. Documentarul evidențiază și relația strânsă cu Marcel Ciolacu, actual premier și lider PSD, partid care a investit sume record pentru promovarea candidaturii lui Antonescu în media.
Pozițiile actuale ale candidatului coaliției abordează subiecte sensibile precum justiția, relația cu serviciile secrete sau politica externă. Antonescu promite că “justiția nu va mai face politică”, că va scoate serviciile secrete din presă și politică, și că va întări capacitatea militară a României fără a trimite trupe în Ucraina. Pe lângă acestea, unele declarații controversate despre încălzirea globală, pe care o neagă, sau despre traficanții de droguri, despre care spune că “i-ar împușca pe stadion”, completează portretul actual al candidatului.
Revenirea lui Antonescu este marcată și de alegerea managerului său de campanie, deputatul PNL Mircea Roșca, conservator cu simpatii pro-Trump, cunoscut pentru declarații controversate și scăpat de un proces de corupție prin prescrierea faptelor. Apropierea dintre cei doi ridică întrebări despre direcția reală a acestei candidaturi, mai ales în contextul în care Antonescu a atacat dur conducerea PNL înainte de a fi desemnat candidatul coaliției, dar doar după ce soția sa și-a asigurat un nou mandat în Parlamentul European pe listele liberalilor.
Ce se ascunde cu adevărat în spatele acestei reveniri spectaculoase rămâne un mister ce intrigă întreaga scenă politică românească. La 65 de ani, Crin Antonescu pare să fi renăscut din propria promisiune de retragere definitivă, făcând un pariu riscant pe memoria colectivă a electoratului. Există voci care sugerează că în spatele candidaturii sale ar putea sta mult mai mult decât simpla dorință a coaliției de a avea un candidat experimentat, iar declarațiile recente despre prietenia sa cu fostul director SRI Eduard Hellvig adaugă încă un strat de complexitate acestui puzzle politic care se va desluși abia după alegerile din 4 mai.
