Răzvan Bălănescu explică de ce Trump a oprit războiul tarifar și care sunt efectele asupra dolarului
Răzvan Bălănescu oferă o analiză profundă a motivelor din spatele deciziei lui Trump de a opri temporar războiul tarifar cu China. Contrar opiniei populare, nu prăbușirea bursei a fost factorul determinant, ci situația critică a pieței titlurilor de stat americane. China, unul dintre cei mai mari deținători de titluri de stat SUA, a început să vândă masiv aceste active ca răspuns la amenințările tarifare, provocând o scădere semnificativă a valorii dolarului. Indicele Dollar Index (DIXI) s-a prăbușit de la 107-109, la 99, ceea ce a forțat administrația Trump să facă un pas înapoi pentru a evita un dezastru economic mai mare.
Bălănescu evidențiază un fenomen îngrijorător care a început în 2022, odată cu conflictul Rusia-Ucraina, când SUA a înghețat activele rusești, folosind dolarul ca armă, un concept cunoscut sub numele de “Weaponizing the dollar”. Această strategie a alertat băncile centrale și țările din întreaga lume despre riscurile deținerii de active în dolari, determinându-le să se orienteze către aur ca refugiu universal. Graficele arată o creștere accentuată a acumulării de aur de la acel moment, tendință accelerată de conflictele ulterioare din Israel și de amenințarea războiului tarifar cu China.
Efectele asupra cursului valutar sunt deja vizibile, dolarul scăzând de la 4,8-4,9 RON în 2022 la aproximativ 4,38-4,39 RON în prezent. Bălănescu anticipează că, dacă indicele DIXI continuă să scadă spre 75 (de la nivelul actual de 99), cursul RON/USD ar putea ajunge la aproximativ 4 RON sau chiar mai jos, posibil până la 3,5-3,8 RON. Acest scenariu ar fi problematic pentru investitorii români cu active în piața americană, care ar putea câștiga pe bursă dar pierde din cauza deprecierii dolarului.
Strategia lui Trump de a slăbi dolarul pentru a favoriza exporturile americane ar putea avea efecte neașteptate. Bălănescu sugerează că președintele a provocat intenționat o scădere a bursei pentru a determina Rezerva Federală să reducă dobânzile, dar nu a anticipat reacția Chinei de a vinde masiv titlurile de stat americane. Acest lucru a dus la prăbușirea prețului titlurilor și creșterea dobânzilor de la 4% la 4,5% în doar câteva ore, cu potențialul de a ajunge la 5% dacă Trump nu ar fi oprit escaladarea tarifelor.
Pe termen lung, Bălănescu observă o tendință globală de dedolarizare, cu BRICS formând o alianță economică puternică și băncile centrale acumulând rezerve de aur în defavoarea dolarului. El crede că francul elvețian va fi un refugiu valutar bun, dar consideră aurul ca fiind cel mai sigur activ în contextul actual de deprecieri, tarife și conflicte. Piața titlurilor de stat americane, mai mare decât bursa SUA, continuă să fie vulnerabilă, iar datoria enormă a Americii complică și mai mult situația.
Rămâne de văzut cum se vor desfășura strategiile economice ale lui Trump și care va fi impactul lor real asupra economiei globale. Deși pe termen scurt Bălănescu anticipează “sânge” și o continuă prăbușire a dolarului, dinamica acestor forțe economice complexe ar putea lua întorsături neașteptate. Și ce ar putea însemna această restructurare monetară globală pentru investitorii obișnuiți din întreaga lume? Este doar începutul unei noi ordini economice sau doar o furtună trecătoare?
