Răzvan Bălănescu explică ce tip de criză economică se prefigurează și cum va afecta România
Într-o perioadă de incertitudine economică globală, Răzvan Bălănescu ne oferă o analiză detaliată a crizei economice actuale și a perspectivelor pe termen scurt și mediu. El explică diferențele fundamentale dintre criza deflaționară din anii 1930 și situația actuală, subliniind că, spre deosebire de perioada interbelică când dolarul era legat de aur, astăzi trăim într-un sistem fiduciar (fiat currency) care permite băncilor centrale să tipărească bani nelimitat. Acest mecanism economic va duce, conform lui Răzvan, la o perioadă de deflație pe termen scurt urmată de o inflație puternică și persistentă, cu efecte devastatoare asupra clasei de mijloc și a economiilor populației.
Criza actuală se manifestă prin scăderea indicilor bursieri, inclusiv S&P 500, panică în rândul investitorilor și falimente în rândul companiilor, ceea ce va duce la concedieri masive și scăderea consumului. Spre deosebire însă de criza din 1930, când șomajul a atins 24%, bursa a scăzut cu 88%, iar sute de bănci locale au falimentat, actuala criză va avea o perioadă deflaționară mult mai scurtă. Răzvan estimează că această fază va dura între o lună și maximum un an, deoarece băncile centrale vor interveni rapid prin reducerea dobânzilor și tipărirea masivă de bani digitali pentru a stimula economia.
Această intervenție a băncilor centrale, cunoscută sub numele de “quantitative easing” (QE), a fost folosită și în crizele anterioare din 2008 și 2020, pentru a evita o depresiune economică puternică. Răzvan explică că, în 2020, fără injectarea masivă de lichiditate în piețe, mulți oameni ar fi fost nevoiți să-și vândă proprietățile sau ar fi fost executați silit. Consecința acestor intervenții este însă o inflație majoră care apare la unul-doi ani după tipărirea banilor, un ciclu economic artificial ce nu poate continua la infinit.
Un concept important pe care Răzvan îl aduce în discuție este “efectul Cantillon”, care descrie modul neuniform în care inflația afectează diverse bunuri și active din economie. Spre exemplu, aurul este acum de 10-11 ori mai scump decât în anii 2000, în timp ce petrolul este doar de două ori mai scump. Această volatilitate creează oportunități pentru investitori, dar în același timp distruge economiile celor care nu dețin active fizice sau investiții în companii. Răzvan insistă pe importanța investițiilor în bunuri tangibile ca modalitate de protecție împotriva inflației.
Răzvan respinge ideea unei crize similare cu cea din 1930, văzând mai degrabă un ciclu economic format din perioade scurte de deflație urmate de perioade lungi de inflație și stagnare economică. Acesta avertizează că tipărirea continuă de bani va duce inevitabil la o situație de hiperinflație similară cu cea din Turcia, Egipt, Venezuela sau Germania anilor ‘20-‘30. Soluția propusă de Răzvan este investiția în metale prețioase, în special aur, care oferă o protecție pe termen lung.
Și dacă crezi că poți evita aceste efecte economice negative, gândește-te din nou. Răzvan atrage atenția asupra “silent crash”-ului - acel fenomen în care economiile oamenilor se diluează treptat din cauza inflației, fără ca aceștia să realizeze ce se întâmplă. Mulți nu percep inflația ca pe o criză, ci o atribuie lăcomiei producătorilor, fără să înțeleagă că scumpirea simultană a tuturor bunurilor este un simptom al expandării masei monetare. Oare ce va urma după acest ciclu economic artificial și cât timp va mai putea continua acest joc al băncilor centrale?
