Devalorizarea leului anunțată de BNR. Răzvan Bălănescu explică cine are de pierdut
Răzvan Bălănescu continuă discuția despre anunțul BNR privind devalorizarea monedei naționale, explicând consecințele acestei decizii pentru diferite categorii de români. Motivele din spatele acestei măsuri sunt clare: deficitul mare și datoria uriașă a României de aproximativ 1000 de miliarde de RON. Prin devalorizarea leului, statul poate reduce indirect din datoria acumulată. Însă impactul va fi resimțit diferit de populație, în funcție de modul în care fiecare își gestionează finanțele. Cei care au economii în lei vor fi cei mai afectați, în timp ce deținătorii de active fizice și persoanele cu datorii în moneda națională ar putea beneficia în mod surprinzător de această situație.
Una dintre cele mai mari greșeli financiare este să păstrezi economiile exclusiv în lei, subliniază Răzvan Bălănescu. Leul se depreciază mai rapid decât monedele internaționale precum euro sau dolarul, deși și acestea pierd din valoare în timp. Când economisești în RON, banii tăi se devalorizează anual prin inflație, iar puterea de cumpărare scade constant. În timp ce valoarea banilor scade, prețul activelor pe care dorești să le achiziționezi crește, ajustându-se la inflație. Băncile centrale țintesc în mod deliberat o inflație de aproximativ 2% pentru a stimula economia, ceea ce înseamnă că banii economisiți pierd garantat cel puțin 2% din valoare în fiecare an.
Bălănescu amintește de conceptul promovat de Robert Kiyosaki: “savers are losers” (cei care economisesc sunt pierzători). În sistemul financiar actual, există două categorii de “fraieri”: cei care cheltuie toți banii fără să economisească nimic și cei care își păstrează toate economiile în monedă fiduciară (Fiat), fără să investească. Activele fizice precum aurul și imobiliarele se ajustează la inflație pe termen lung, oferind o protecție mai bună împotriva devalorizării monedei. Deși există riscuri asociate investițiilor, cel mai mare risc este să nu riști deloc și să lași inflația să-ți erodeze economiile.
Anunțul BNR despre devalorizarea leului va avea efecte concrete. Toți cei care au economisit bani în depozite, conturi de economii sau titluri de stat în RON vor pierde prin devalorizare. În schimb, vor câștiga cei care dețin active fizice care nu sunt dependente de valoarea leului: aur, terenuri, clădiri, afaceri, mărfuri sau acțiuni denominate în euro, dolari sau franci. Paradoxal, cei mai avantajați vor fi cei care au datorii în lei. Dacă moneda se devalorizează cu 10%, este ca și cum 10% din datoria în RON s-ar șterge, în termeni relativi de putere de cumpărare.
Bălănescu explică și importanța de a te împrumuta în moneda în care câștigi venitul. Dacă lucrezi în România și ești plătit în lei, este recomandabil să te împrumuți tot în lei. Dacă lucrezi în Italia și câștigi în euro, împrumuturile ar trebui să fie tot în euro. Această lecție a fost învățată dur de românii care aveau credite în franci elvețieni în perioada 2007-2009, când devalorizarea leului față de francul elvețian a dus la dublarea ratelor pentru mulți dintre ei. A avea un credit într-o monedă puternică în timp ce câștigi într-una mai slabă poate fi dezastruos atunci când moneda slabă se depreciază.
Misterul acestei ecuații financiare este că, deși pare contraintuitiv, în perioade de devalorizare monetară poți câștiga fiind dator - dar numai dacă ești dator pentru active care generează randament sau se apreciază în timp. Când moneda se devalorizează, activele devin mai valoroase în termeni nominali, în timp ce valoarea reală a datoriei scade. Este un joc financiar complex în care cei informați pot transforma crizele în oportunități, iar cei neinformați devin victime. Educația financiară nu mai este un lux, ci o necesitate absolută pentru a naviga prin apele tulburi ale economiei actuale, unde regulile se schimbă uneori peste noapte și doar cei pregătiți reușesc să rămână la suprafață.
