HaiHui în doi ne arată adevărata față a Coreei de Nord într-o călătorie șocantă
HaiHui în Doi ne oferă o incursiune rară și tulburătoare în cea mai izolată țară din lume. Cei doi vloggeri români au riscat enorm pentru a documenta realitatea din spatele cortinei de fier nord-coreene, filmând cu camere profesionale într-un stat unde jurnaliștii sunt interziși. Experiența lor ne arată un contrast dureros între propaganda oficială și tristețea profundă care domnește în această țară înghețată în timp.
În vlog, Andreia și Ion ne împărtășesc nu doar imagini unice, ci și emoțiile intense trăite sub constanta supraveghere a ghizilor locali. De la frica de a fi prinși filmând “greșit”, până la șocul de a vedea oameni culegând fecale pentru fertilizarea câmpurilor, această călătorie ne reamintește valoarea libertății pe care mulți dintre noi o luăm ca pe un dat.
Libertatea ca privilegiu, nu ca drept
Te-ai gândit vreodată cât valorează libertatea de a scrie un comentariu critic pe Facebook sau de a merge singur la plimbare? Pentru locuitorii Coreei de Nord, acestea sunt luxuri de neimaginat. Vloggerii de la HaiHui în Doi subliniază constant sentimentul de recunoștință pe care l-au dezvoltat după această experiență: “Avem câteva zile de când am revenit și ne-a urmărit efectiv cuvântul ăsta libertate… suntem liberi, ar trebui să fim mai mult decât recunoscători pentru tot ceea ce avem”.
Ironic este că, în timp ce noi ne plângem de prețul benzinei sau de trafic, nord-coreenii trăiesc într-o realitate paralelă unde colectarea fecalelor umane este o obligație de stat (142 kg anual per persoană, vă rog!), iar plantarea copacilor în pământ înghețat la -15°C este considerată o activitate duminicală relaxantă. Când ultima oară ai fost obligat să plantezi un copac în mijlocul iernii? Probabil niciodată, privilegiatule!
Turism sub supraveghere strictă
Călătoria în Coreea de Nord nu este pentru cei slabi de inimă sau pentru cei care vor să facă un TikTok spontan în fața statuii liderului suprem. Vloggerii descriu cum fiecare mișcare este monitorizată, cum camerele de filmat profesionale au atras suspiciuni, iar întrebările “greșite” pot transforma o cină obișnuită într-un interogatoriu tacit.
“Nu puteai să faci nicio mișcare”, mărturisesc ei, descriind cum până și în coridorul hotelului exista un “paznic” permanent. Paranoia a atins cote maxime când au început să se teamă că există microfoane în camerele de hotel - o teamă care i-a făcut să pună un audiobook pe speaker pentru a masca conversațiile. Ironic, cartea aleasă a fost “Jurnalul menajerei” - o distopie despre supraveghere și control, perfect potrivită pentru contextul în care se aflau. Nimic mai relaxant înainte de culcare decât o poveste despre crime și urmărire, nu-i așa?
Fațada turistică versus realitatea crudă
Farmacii care se umplu miraculos cu clienți exact când turiștii coboară de la etaj, fabrici goale prezentate ca funcționale și “trupe care fac repetiții” în loc de difuzoare de propagandă - teatrul nord-coreean ar merita un Oscar pentru “Cea mai elaborată minciună de stat”.
Andreia și Ion observă cu ochi critic aceste inconsistențe: “Noi având istoricul acesta, părinții noștri au trăit în comunism… putem să spunem că îi înțelegem, că știm ce se ascunde dincolo de spoiala asta pe care au arătat-o turiștilor într-un mod exemplar.” Comparația cu România comunistă apare frecvent, deși ei concluzionează că “nu cred că a fost atât de rău în România” - o afirmație care spune multe despre condițiile observate în Coreea de Nord. Când România lui Ceaușescu devine standardul pozitiv de comparație, știi că situația e cu adevărat disperată.
Frica, un instrument de control
Apogeul fricii pentru cei doi a venit în ultima seară, când au îndrăznit să ia un interviu unei doamne din grupul lor. Acest gest aparent inofensiv a declanșat alarme în mintea ghizilor, care i-au suspectat imediat de jurnalism - o crimă gravă în Coreea de Nord.
“Singur ne-am săpat groapa”, recunosc ei, descriind noaptea de insomnie care a urmat, imaginându-și scenarii în care sunt prinși, judecați și condamnați precum studentul american Otto Warmbier, care a murit după ce a fost încarcerat pentru că ar fi luat un poster. Ironia situației? Pentru a evita probleme, au decis să participe la ritualul de plecăciune în fața statuilor foștilor lideri, deși inițial nu doreau acest lucru. Nimic nu spune “am respectat valorile voastre” mai bine decât o plecăciune forțată de frică în fața unor statui gigantice!
Produse expirate și Coca-Cola contrafăcută
Testarea produselor nord-coreene aduse acasă a oferit un final tragicomic pentru această aventură. Bomboane expirate din 2008, ciocolată din 2016 și o “Coca-Cola” nord-coreeană care s-a dovedit a fi fabricată în Vietnam - un adevărat festin pentru cei curioși și cu stomac puternic. “Am mâncat și cipsuri expirate, ce să zic”, mărturisesc vloggerii, demonstrând că spiritul de aventură nu i-a părăsit nici după întoarcerea acasă. Sticla subțire de “Coca-Cola” nord-coreeană și etichetele prost lipite completează tabloul unei economii în care aparențele contează mai mult decât substanța. Când cea mai mare realizare a industriei tale alimentare este capacitatea de a contrafăce produse occidentale expirate, probabil ar trebui să reconsideri prioritățile naționale.
În final, călătoria celor de la HaiHui în Doi în Coreea de Nord ne oferă o lecție prețioasă despre valoarea libertății și pericolele izolării extreme. Dincolo de curajul (sau inconștiența) de a filma într-un astfel de mediu ostil, Andreia și Ion reușesc să surprindă esența tristă a unei națiuni captive în propria ideologie. Iar noi, privilegiații care putem vedea acest vlog stând confortabil pe canapea, ar trebui poate să ne gândim de două ori înainte de a ne plânge că internetul e prea lent pentru a încărca următorul TikTok.
