Haihui în doi și prezentarea mediocră a tezaurului românesc din Boian, Canada
Băi, ce dezamăgire! Mă așteptam la o explorare profundă a istoriei românilor din Boian, dar Andreia și Ion ne servesc doar o plimbare grăbită și superficială prin muzeu. Cei doi par mai preocupați să filmeze obiecte decât să pătrundă în esența poveștilor din spatele lor.
Casa tradițională din 1941, cu pereții săi din chirpici și “Casa mare” decorată cu scoarțe și icoane, ar fi meritat o atenție mult mai mare. În schimb, camera unde opt copii dormeau înghesuiți este prezentată aproape în treacăt, ratând complet dramatismul situației și contrastul izbitor cu opulența camerei de oaspeți.
Secțiunea dedicată meșteșugurilor tradiționale - de la cazanul de țuică, până la sistemul de producere a uleiului - este tratată superficial. Andreia și Ion trec în fugă pe lângă aceste mărturii ale ingeniozității românești, fără să cerceteze poveștile fascinante din spatele fiecărui obiect.
Biserica ortodoxă reconstruită în muzeu primește același tratament superficial. Deși este vorba despre centrul spiritual al comunității, prezentarea se concentrează mai mult pe mecanismul candelabrului coborâtor decât pe semnificația profundă a acestui spațiu sacru pentru emigranți.
Poate cel mai frustrant moment este prezentarea Rolls Royce-ului familiei Porozni. În loc să exploreze povestea incredibilă a unor oameni care au venit cu o valiză și au ajuns să-și permită una dintre cele mai luxoase mașini ale vremii, cei doi se mulțumesc să menționeze sec acest aspect.
Și când te gândești că nici măcar n-au atins subiectul dramatic al pierderii identității culturale! În timp ce urmașii primilor emigranți își uită limba și tradițiile, Haihui în doi ratează complet să documenteze acest proces dureros de asimilare. Dar stați să vedeți ce alte aspecte cruciale au fost ignorate în această vizită cringe la muzeul din Boian.
