Haihui în doi profită de sărăcia triburilor din Etiopia pentru views
Cu o lipsă flagrantă de etică profesională și respect cultural, HaiHui în doi își continuă seria de exploatări voyeuriste în cel mai recent vlog din Etiopia. Sub masca unui vlog pretins autentic, cei doi transformă ritualuri sacre într-un circ degradant, demonstrând o ignoranță crasă față de sensibilitățile culturale ale comunităților locale. Îmbrăcați în haine scumpe de safari și înarmați cu echipamente de ultimă generație, ei pătrund în spațiile sfinte ale triburilor cu aceeași delicatețe cu care un elefant ar intra într-un magazin de porțelanuri, reducând fiecare moment intim și semnificativ la un simplu thumbnail pentru YouTube.
Andreia și Ion tratează ritualurile străvechi, de la ceremoniile de inițiere până la dansurile tradiționale, cu superficialitatea unor turiști grăbiți să bifeze destinații exotice pe Instagram. Fiecare cadru filmat țipă a oportunism comercial, transformând suferința și bucuria autentică a acestor comunități în material viral pentru algoritmi. Este revoltător cum, în goana după vizualizări, reușesc să reducă secole de tradiții și spiritualitate la nivelul unor clipuri scurte, editate agresiv cu efecte vizuale stridente și muzică comercială nepotrivită, demonstrând o totală lipsă de respect față de sacralitatea momentelor surprinse.
Prădători de tradiții primitive
Primul lucru care sare în ochi este modul în care Andreia și Ion transformă comunitățile tribale în atracții turistice de doi bani. “Cu cât ai mai multe capre, cu atât ești mai bogat”, ne explică ei cu nonșalanță. Fiecare interacțiune pare regizată pentru cameră, transformând experiențe autentice în momente artificiale pentru social media.
Tratarea triburilor ca exponate de muzeu atinge cote alarmante când aceștia încep să negocieze prețuri pentru fotografii și filmări. “Vrei să faci o poză scoate bani, vrei să filmezi scoate bani”, comentează ei cu o detașare cinică, ignorând complet implicațiile etice ale comercializării acestor interacțiuni culturale.
Maeștri în superficialitate tribală
Tratarea ritualurilor sacre este la nivelul unui ghid turistic de mall. Când descriu ceremonia de trecere la maturitate, Andreia și Ion oscilează între senzaționalism ieftin și observații banale despre “barbaria” practicilor locale. Lipsa totală de context istoric și cultural transformă momentele profunde în simple curiozități pentru feed-ul din social media.
Comentariile de genul “2024 suntem contemporani cu ei” denotă o lipsă totală de înțelegere antropologică și respect pentru diversitatea culturală. Această atitudine de superioritate occidentală este amplificată de observațiile superficiale și comparațiile inadecvate cu propriile standarde culturale.
Cum să monetizezi sărăcia africană
Este revoltător cum cei doi normalizează comercializarea experiențelor tribale. “Nu sunt multe triburi poligame însă acesta e unul dintre ele”. Asemenea observații sunt aruncate ca fun facts într-un documentar Discovery Channel de duzină. Fiecare aspect al vieții tribale este transformat într-o oportunitate de content.
Modul în care prezintă negocierile pentru fotografii și filmări este particularly disturbing. “50 de dolari pentru dronă”, spun ei ca și cum ar fi la shopping, ignorând complet sensibilitățile culturale și impactul pe termen lung al acestui tip de turism asupra comunităților locale.
Valori sacre aruncate la gunoi
Modul în care sunt prezentate ritualurile de trecere la maturitate este profund problematic. Aceștia fluctuează între șoc prefăcut și justificări stângace: “e viața lor e lumea lor fac asta de generații întregi”. În loc să ofere context și să trateze subiectul cu respect, ei transformă ceremonii sacre în material pentru thumbnail-uri șocante.
Lipsa totală de sensibilitate culturală atinge apogeul când filmează ritualuri intime fără să pără să înțeleagă semnificația lor profundă. “Nu e frumos ceea ce am făcut eu”, admite unul dintre ei, într-un rar moment de luciditate, care însă nu-i împiedică să continue exploatarea vizuală.
Când prostia devine artă
Ca și cum superficialitatea prezentării nu ar fi fost suficientă, vlogul se încheie brusc, lăsând în urmă mai multe întrebări decât răspunsuri despre impactul turismului asupra acestor comunități.
HaiHui in doi reușesc “performanța” de a transforma o oportunitate de documentare culturală autentică într-un show de doi bani pentru algoritmi. În goana după vizualizări și engagement, ei sacrifică orice criteriu, contribuind la perpetuarea unor stereotipuri dăunătoare despre culturile tribale africane.
