Borfași sau Candidați pentru Președinția României cu Doru și Delia

În vlogul intitulat “BORFAȘI sau CANDIDAȚI pentru ROMÂNIA?!”, Doru și Delia prezintă o analiză a candidaților la președinția României plină de ridiculizare, incompletă și arogantă. Fără o documentare serioasă, aceștia propagă propriile lor opinii despre candidați, deși aleg să nu voteze pentru că nu se consideră îndreptățiți moral să o facă, motivându-și discursul cu faptul că politicienii nu sunt interesați dacă știm ceva despre ei sau despre programele lor, ci ne vor doar votul. Hai să analizăm cât din ceea ce spun Doru și Delia reprezintă are sens și cum pot influența aceștia audiența lor în continuă creștere cu trecerea în revistă a candidaților la președinția României pentru alegerile din 2024:

Marcel Ciolacu – “Covrigarul”

Doru și Delia îl etichetează pe Marcel Ciolacu drept “covrigar”, afirmând că la bază este “vânzător de covrigi” și că are afaceri în acest sens.Această caracterizare este o simplificare nejustificată a carierei sale politice. Marcel Ciolacu este președintele Partidului Social Democrat (PSD) și a ocupat funcții importante, precum cea de președinte al Camerei Deputaților.

Ciolacu pare să aibă o vastă experiență politică, remarcându-se prin cunoștințele sale solide despre funcționarea instituțiilor statului și abilitățile de negociere demonstrate în diverse situații politice complexe. Deși a promovat politici sociale menite să reducă inegalitățile și să sprijine categoriile defavorizate, cum ar fi creșterile de pensii și salarii în sectorul public, imaginea sa este afectată de asocierea cu PSD și istoricul de corupție al partidului.

Unii analiști critică lipsa de reforme suficiente pentru modernizarea partidului și a țării sub conducerea sa, punând sub semnul întrebării capacitatea lui Ciolacu de a aduce schimbările necesare în politica românească. În plus, abordarea sa în gestionarea crizelor economice și sociale recente a fost considerată de unii experți ca fiind mai degrabă reactivă decât proactivă, ceea ce ridică întrebări cu privire la viziunea sa pe termen lung pentru dezvoltarea României. Cu toate acestea, susținătorii săi subliniază stabilitatea politică pe care a reușit să o mențină într-un peisaj politic adesea turbulent și capacitatea sa de a forma coaliții funcționale.

Nicolae Ciucă – “Militarul cu Bâlbe”

Despre Nicolae Ciucă, fost premier și general în rezervă, Delia afirmă: “Domnul Ciucă, care este militar”. “Am văzut eu ce fel de militar este Domnul Ciucă, m-am lămurit din discursul acela cu multe ‘ă-uri’”, continuă Doru. Această critică se bazează pe modul de exprimare al candidatului, ignorând experiența sa militară și politică.

Este adevărat, Ciucă, deși apreciat pentru experiența sa militară și orientarea pro-occidentală, se confruntă cu critici semnificative. Acuzațiile de plagiat legate de teza sa de doctorat i-au afectat credibilitatea, iar ascensiunea sa rapidă în politică, fără o experiență prealabilă solidă, a stârnit îndoieli cu privire la pregătirea sa pentru funcții înalte. Cu toate acestea, contribuțiile sale la modernizarea armatei și susținerea integrării euro-atlantice rămân aspecte pozitive ale carierei sale.

Ciucă a jucat un rol important în consolidarea relațiilor României cu NATO și în implementarea reformelor militare necesare pentru alinierea la standardele alianței. În calitate de premier, a navigat prin provocări complexe, inclusiv criza energetică și inflația, demonstrând o anumită stabilitate în guvernare. Totuși, criticii săi subliniază lipsa de charisma și abilitățile de comunicare mai puțin dezvoltate, care pot fi cruciale pentru un potențial președinte. În plus, asocierea sa cu PNL și deciziile controversate luate în timpul mandatului său de premier continuă să fie subiecte de dezbatere în sfera publică.

Elena Lasconi – “Imaginea capacelor WC”

Referitor la Elena Lasconi, Delia spune: “O avem pe doamna Lasconi, care este jurnalistă, făcea niște reclame la capace de WC”. Această afirmație trivializează cariera Elenei Lasconi, care este sau cel puțin a fost o jurnalistă apreciată și, de asemeneam primar al municipiului Câmpulung Muscel.

Lasconi se remarcă prin încercarea sa de a păstra o reputație de integritate și eforturile de promovare a transparenței în administrația locală, precum și prin implicarea activă în comunitate prin inițierea de proiecte de dezvoltare. Ca primar al municipiului Câmpulung Muscel, ea a implementat mai multe inițiative de modernizare și eficientizare a serviciilor publice, câștigând aprecierea unei părți a comunității locale. Abordarea sa directă și comunicarea deschisă cu cetățenii au contribuit la crearea unei imagini de politician apropiat de nevoile oamenilor.

Cu toate acestea, lipsa experienței politice la nivel național ridică îndoieli serioase cu privire la pregătirea sa pentru funcția de președinte. Criticii subliniază că gestionarea unui oraș mic nu se compară cu complexitatea conducerii unei țări întregi, iar abilitățile sale de negociere și diplomație la nivel înalt nu au fost încă testate. În plus, gestionarea unor proiecte locale a stârnit controverse privind eficiența implementării acestora în Câmpulung Muscel. Unele inițiative au fost criticate pentru costuri ridicate sau pentru impactul limitat asupra comunității, ceea ce a dus la dezbateri aprinse în rândul locuitorilor și în presa locală.

Cristian Terheș – “Clitorisul”

Despre Cristian Terheș, se afirmă: “Domnul Terheș… este cel care întreba despre clitoris”. Aceasta este o referire trunchiată la implicarea lui Terheș în dezbaterile despre identitatea de gen și legislația europeană. Cristian Terheș s-a remarcat prin poziții controversate și activitate intensă în sfera politică. Criticat vehement pentru răspândirea de informații false legate de pandemia COVID-19 și vaccinuri, el și-a atras eticheta de promotor al dezinformării.

Declarațiile sale eurosceptice și criticile dure la adresa Uniunii Europene, adesea însoțite de promovarea unor teorii conspiraționiste, i-au consolidat imaginea de politician rebel. Cu toate acestea, Terheș își folosește în mod activ platforma din Parlamentul European pentru a aduce în prim-plan subiecte pe care le consideră vitale pentru România, poziționându-se ca un apărător ferm al suveranității naționale.

El militează constant pentru protejarea drepturilor cetățenilor români și pentru limitarea a ceea ce percepe ca fiind ingerințe externe în afacerile interne ale țării, o abordare care îi aduce atât susținători înfocați, cât și critici acerbe. Terheș s-a remarcat prin discursuri vehemente împotriva ceea ce el numește “agenda globalistă”, susținând că aceasta ar eroda valorile tradiționale și identitatea națională. Aceste poziții i-au atras atenția mass-mediei internaționale, fiind adesea citat în publicații de dreapta din Europa și Statele Unite.

În ciuda controverselor, Terheș a reușit să-și construiască o bază de susținători loiali, care apreciază stilul său direct și neconvențional de a face politică. Criticii săi, pe de altă parte, îl acuză de populism și de promovarea unor idei care ar putea izola România pe scena internațională. Indiferent de opiniile divergente, este clar că Terheș a devenit o figură polarizantă în peisajul politic românesc și european, reprezentând o voce distinctă în dezbaterile despre viitorul Uniunii Europene și rolul României în cadrul acesteia.

George Simion – “Șeful de Galerie”

George Simion este descris ca fiind doar un “fost șef de galerie”, subliniind trecutul său în galerii. Această etichetă simplistă ignoră activitatea sa politică și impactul partidului pe care îl conduce. În calitatea sa de lider al AUR, este o figură controversată în politica românească, cunoscut pentru comportamentul său agresiv și implicarea în conflicte atât în spațiul public, cât și în Parlament.

Partidul său, AUR, a fost frecvent asociat cu extremismul și naționalismul radical, fiind acuzat de poziții xenofobe și anti-europene. Criticii partidului subliniază retorica sa agresivă și tendința de a polariza societatea prin discursuri inflamatorii și acțiuni controversate. Cu toate acestea, Simion a reușit să atragă o parte semnificativă a electoratului nemulțumit, mobilizând cetățenii care se simt neglijați de partidele tradiționale și exploatând sentimentele de frustrare și dezamăgire față de clasa politică existentă.

El își bazează discursul pe promovarea valorilor tradiționale, militând pentru păstrarea identității naționale și a valorilor culturale românești, o abordare care îi aduce atât susținători fervenți, cât și critici acerbe. Simion a demonstrat o abilitate remarcabilă de a utiliza social media și alte platforme digitale pentru a-și amplifica mesajul și a atrage susținători, în special în rândul tinerilor și al celor din zonele rurale.

Strategia sa de comunicare directă și aparent nefiltrată contrastează puternic cu abordarea mai formală a politicienilor tradiționali, ceea ce îi conferă o imagine de autenticitate în ochii unor segmente ale electoratului. Cu toate acestea, acțiunile sale controversate, inclusiv confruntările fizice în Parlament și declarațiile incendiare, au ridicat serioase îngrijorări cu privire la capacitatea sa de a guverna responsabil și de a menține stabilitatea politică într-o eventuală poziție de putere.

Diana Șoșoacă – “Out of Discussion”

Delia afirmă că Diana Șoșoacă ar fost scoasă din cursa electorală: “Nu știu cum, n-am urmărit partea aceasta, nu știu cât e de legal, de drept, asta e o altă dezbatere”. Fără a verifica informația, astfel de afirmații pot induce publicul în eroare.

Diana Șoșoacă s-a remarcat în peisajul politic românesc printr-o serie de acțiuni controversate și poziții polarizante. Comportamentul său disruptiv în Parlament, caracterizat prin provocarea de incidente și întreruperea ședințelor, a atras critici severe privind profesionalismul și capacitatea sa de a funcționa într-un cadru democratic.

În paralel, Șoșoacă s-a evidențiat prin promovarea agresivă a teoriilor conspiraționiste, în special în contextul pandemiei COVID-19, contestând vehement măsurile sanitare și campaniile de vaccinare. Cu toate acestea, ea și-a construit o imagine de apărătoare neînfricată a drepturilor cetățenilor, implicându-se activ în diverse probleme sociale și participând la proteste. Această abordare i-a adus susținerea unui segment al populației care se simte marginalizat și nereprezenttat de politicienii mainstream, Șoșoacă prezentându-se ca o voce autentică pentru cei care se consideră ignorați de autorități. Combinația dintre retorica sa incendiară, activismul social și poziționarea anti-establishment a transformat-o într-o figură controversată, dar cu o bază de susținători dedicați.

Mircea Geoană – “Omul toate în unul: Socialist Liberal Conservator Progresist”

Delia ridică semne de întrebare cu privire la Mircea Geoană: “Domnul Geoană s-a declarat socialist, liberal, conservator și progresist”. Această observație subliniază percepția de incoerență în poziționarea sa politică, poate că o constatare obiectivă la acest punct.

Mircea Geoană se remarcă printr-un parcurs politic complex și controversat, caracterizat de schimbări frecvente de poziție și adaptări ale discursului în funcție de context, ceea ce i-a atras critici semnificative. Eșecul său în alegerile prezidențiale din 2009, când a pierdut în fața lui Traian Băsescu, a reprezentat un punct de cotitură care i-a afectat semnificativ credibilitatea politică.

Cu toate acestea, cariera sa ulterioară a luat o turnură impresionantă, Geoană ocupând în prezent funcția de adjunct al secretarului general NATO, o poziție care îi oferă o perspectivă strategică valoroasă asupra securității și politicii internaționale. Această numire vine să completeze o vastă experiență diplomatică și internațională acumulată în rolurile anterioare de ministru de externe și ambasador al României în Statele Unite, conferindu-i lui Geoană un profil unic în peisajul politic românesc, îmbinând experiența internă cu o înțelegere profundă a dinamicilor globale.

Candidații omiși

Este notabil faptul că Doru și Delia au omis să discute despre alți candidați, precum Cristian Diaconescu sau Călin Georgescu. Acest lucru poate fi pus pe seama ignoranței sau a lipsei de popularitate a acestora în rândul publicului lor. Totuși, omisiunea poate fi suspectată și ca fiind o formă de propagandă politică mascată, prin evidențierea aspectelor negative ale candidaților cu șanse mai mari și ignorarea celor care ar putea oferi alternative viabile.

Dar hai să-i informăm pe Doru și Delia despre cei doi pe care i-au ratat:

• Cristian Diaconescu este un diplomat și politician cu o carieră remarcabilă, fost ministru de externe și al justiției. Ignorarea sa în discuție subminează o analiză completă a opțiunilor electorale.

• Călin Georgescu promovează programul “Hrană, Apă, Energie” și este văzut de unii ca o soluție pentru problemele României. Lipsa menționării sale poate fi văzută ca o neglijare a unor idei alternative care ar putea interesa publicul.

România și românii

România se află într-un moment crucial, cu alegeri prezidențiale care vor defini direcția țării pentru următorii ani. Într-un asemenea context, informarea corectă și participarea activă a cetățenilor sunt esențiale pentru sănătatea democrației. Vloguri precum cel al cuplului Doru și Delia, care trivializează subiecte serioase, pot avea un impact negativ asupra implicării cetățenilor și asupra calității dezbaterii publice.

Omisiunea unor candidați importanți din discuție, fie din ignoranță, fie din lipsa lor de popularitate, ridică semne de întrebare cu privire la obiectivitate și informare. Mai mult, focalizarea pe aspectele negative ale candidaților cu șanse mai mari și ignorarea altora poate sugera o tentativă de influențare a opiniei publice într-un mod părtinitor.

În era digitală, unde informația circulă rapid, responsabilitatea creatorilor de conținut este amplificată. Propagarea de stereotipuri și informații eronate nu doar că dezinformează, dar poate alimenta și apatia electorală, periclitând procesul democratic.

Frustrare față de Clasa Politică

Doru și Delia își exprimă dezamăgirea față de oferta politică actuală, afirmând: “Nu avem nici competențe profesionale pe care să le vedem noi [la candidați]… atunci [au aceștia] valori personale […] – Nu!”. Această frustrare este comună în rândul multor cetățeni care simt că nu au pe cine vota. Ei consideră că niciun candidat nu le reprezintă valorile și nu are competențele necesare.

Deși frustrarea este înțeleasă, alegerea de a nu vota nu este o soluție. Participarea la vot este nu doar un drept, ci și o responsabilitate civică. Prin neparticipare, se lasă decizia în mâinile unui segment mai mic al populației, ceea ce poate duce la rezultate nedorite.

Lipsa de încredere în Sondajele de Opinie și Sistem în general

“Băi, mai mare minciună ca sondajele de opinie eu n-am întâlnit”.

Ei sugerează că sondajele sunt manipulate și că sistemul politic este corupt, ceea ce le alimentează neîncrederea și apatia. În timp ce este adevărat că unele sondaje pot fi influențate, acestea sunt instrumente importante pentru a înțelege tendințele și preocupările publicului. Respingerea totală a sondajelor și a sistemului politic fără o analiză critică și informată poate duce la dezinformare și la perpetuarea miturilor.

Neparticiparea la vot ca formă de protest

“Eu nu am să votez! Și nu pentru că eu nu consider că votul este atât un drept, cât și o obligație a cetățeanului, dar eu nefiind prezentă în contextul acela în care votul meu va avea impact…”.

Prin aceasta, Delia sugerează că, fiind în diaspora și nefiind afectați direct de deciziile politice din țară, ei aleg să nu participe la vot. Dar diaspora joacă un rol important în alegerile din România, având perspectiva celor care au trăit și în alte sisteme politice și care pot aduce o contribuție valoroasă la discuție. Alegerea de a nu vota înseamnă renunțarea la posibilitatea de a influența pozitiv direcția țării, aspect pe care cei doi pare că îl ratează.

Critica este o formă divertisment

Un argument implicit în vlog este că discuția lor are un ton lejer, umoristic, și că nu ar trebui luată în serios. Ei abordează subiectele într-un mod informal, ceea ce ar putea sugera că este doar divertisment. Chiar și în contextul divertismentului, responsabilitatea față de public rămâne. Răspândirea opiniilor personale ca influenceri pot avea consecințe reale. Audiența poate prelua informații eronate și poate fi influențată. Umorul nu scuză lipsa de acuratețe sau promovarea apatiei electorale în general.

Atitudinea lui Doru și a Deliei poate contribui la scăderea încrederii în procesul democratic din România prin promovarea ideii că “nu avem pe cine vota” și, indirect, descurajarea participării la vot. Ei riscă astfel să alimenteze un cerc vicios în care tot mai puțini cetățeni, în special cei din Diaspora, se implică în democrația României, lăsând loc ascensiunii extremismului și a populismului.

Lipsa de încredere în sistem și promovarea ideii că votul lor nu contează pot duce la o democrație slăbită, unde deciziile sunt luate de un număr redus de persoane, fără o reprezentare reală a voinței poporului. Vor sau nu vor, ei sunt poporul în egală măsură cu orice alt român de pretutindeni.

Metoda controversată

Titlul vlogului, “BORFAȘI sau CANDIDAȚI pentru ROMÂNIA?!”, este conceput pentru a atrage atenția prin utilizarea unor termeni puternici și controversați. Asocierea candidaților la președinție cu termenul “borfași” este nu doar ofensatoare, ci și contribuind la polarizare și deziluzie din partea audienței, ceea ce s-a și întâmplat urmărind comentariile de la vlogul lor.

Pe parcursul vlogului, Doru și Delia abordează subiecte sensibile pentru publicul românesc, precum extremismul, corupția și religia, însă fără a oferi o analiză profundă sau echilibrată, ci doar opinii personale. Ei folosesc cu succes elemente de scandal și ridiculizare pentru a menține interesul audienței, ceea ce poate duce la întărirea prejudecăților despre procesul democratic care va avea loc în România la sfârșitul lunii Noiembrie, 2024.

Utilizarea umorului și a sarcasmului poate fi eficientă în comunicare, dar atunci când este folosită pentru a trivializa subiecte importante sau pentru a răspândi opinii personale, devine problematică. Este important ca toți creatorii de conținut, mai ales care se află în creșterea popularității să fie conștienți de influența pe care o au și să evite practicile care pot dăuna discursului public.

Puterea comentariilor

În secțiunea de comentarii a vlogului, audiența își exprimă opiniile, reflectând atât acordul, cât și dezacordul față de abordarea gazdelor.

“Nu m-am uitat decât până la min 17! Mi s-a părut aroganța diasporeanului care, vezi bine, nu mai știe de unde a plecat! Asta e nivelul cetățenilor, asta e nivelul politicienilor! E mișto să râdem, să ne hăhăim, nici măcar nu enumerăm toți candidații, ne dăm acești suficienți…! Ăștia sunt! Alegeți! Altfel e onest să renunțați! La cetățenie, nu la vot! Avem drepturi, dar și obligații, iar generalizările sunt triste și degeaba!”

Acest comentariu evidențiază frustrarea față de atitudinea superficială a lui Doru și a Deliei. Se mai subliniază că, deși situația politică poate fi descurajantă, responsabilitatea civică impune informarea și participarea la vot. Critica lor este văzută ca fiind lipsită de substanță și pe alocuri nedreaptă.

“Vai de capul vostru! Nu ați auzit de programul HRANĂ, APĂ, ENERGIE a lui Călin Georgescu? Dar de cine sunteți plătiți să faceți manipularea asta? Asta ați înțeles voi din ce a făcut Terheș? Să vă fie rușine pentru manipularea și miștocăreala făcută!”

Acest comentariu îi acuză pe Doru și Delia de manipulare și dezinformare, evidențiind că există candidați și programe despre care nu au menționat nimic. Frustrarea provine din lipsa de informare și din ridiculizarea unor subiecte importante. Acuzațiile de propagandă sugerează că omisiunile nu sunt întâmplătoare.

“Ce înseamnă pentru tine extremist? Terheș susține drepturile cetățeanului care nu se respectă! Probabil că vă deranjează că nu susține LGBT-ul! Avem libertatea să alegem fiecare în așa-zisa democrație și nu impunerea care o vreți voi!”

Comentariul subliniază neînțelegerea sau denaturarea pozițiilor unor candidați. Acuzația că Doru și Delia impun anumite opinii, reflectă tensiunile din societate legate de teme precum drepturile cetățenești și minoritățile. Nemulțumirea pare să fie față de etichetarea rapidă a candidaților fără o analiză profundă.

“Sunteți nostimi. M-am distrat teribil. Ce să spun, mi-ar plăcea să nu aveți dreptate, dar realitatea crudă confirmă tot ce spuneți.”

Deși apreciază stilul gazdelor, acest comentariu sugerează că există o problemă reală în societate. Totuși, acceptarea pasivă a situației fără a căuta soluții poate perpetua problemele existente. Din nou, umorul nu ar trebui să substituie acțiunea și implicarea.

Comentariile reflectă o polarizare a publicului: unii sunt frustrați de abordarea superficială și posibila dezinformare propagată, în timp ce alții apreciază stilul lejer și umoristic al lui Doru și a Deliei. Această diviziune evidențiază importanța responsabilității în comunicare și necesitatea de a combina divertismentul cu informarea corectă.

Este important să recunoaștem că aceștia aduc în discuție subiecte de actualitate și încearcă să se conecteze cu publicul lor într-un mod informal. Stilul lor degajat și umoristic poate face ca politica să pară mai accesibilă pentru unii spectatori care altfel ar evita subiectul. Cu toate acestea, este esențial ca astfel de discuții să fie purtate cu responsabilitate și cu respect pentru fapte și informații corecte.

Dreptul la vot sau obligația de a vota?

Analiza realizată de Doru și Delia în acest vlog evidențiază o serie de probleme legate ridiculizarea unui proces democratic și posibil descurajarea participării la vot prin exemplul propriu. Deși abordarea lor este criticabilă, nu putem ignora faptul că exprimă sentimente și frustrări reale care există în societatea românească de astăzi. Lipsa de încredere în clasa politică, sentimentul că “nu avem pe cine vota” și apatia electorală sunt fenomene răspândite.

Decizia lor de a nu vota, deși discutabilă, poate fi văzută ca o reflectare a distanței lor față de realitățile din țară, fiind plecați de mulți ani. Poate că, în acest context, neparticiparea lor la vot este mai responsabilă decât un vot neinformat.