Cosmin Avram dezvăluie fața întunecată a paradisului din Bali
Bali, supranumită “insula zeilor” și destinație de vis pentru milioane de turiști, ascunde o realitate cruntă dincolo de filtrele Instagram și a platformelor de socializare. Cosmin Avram explorează fața nevăzută a acestui presupus paradis, confruntându-ne cu imagini tulburătoare ale plajelor pline de deșeuri, poluare masivă și un dezechilibru social tot mai evident. De la celebra plajă Kuta, unde munți de gunoaie acoperă nisipul, până la localnici care nu-și mai permit să locuiască în propriile sate din cauza turismului în masă, vlogul demontează mitul paradisului exotic promovat agresiv în mediul online.
Realitatea șocantă de pe plajele din Bali este greu de digerat - gunoaie peste tot, plastic ars direct pe nisip și turiști care fac plajă printre deșeuri. “Am ajuns într-o groapă de gunoi nu pe o plajă în Bali”, constată Cosmin, în timp ce arată cum oamenii fac surf printre gunoaie și copiii se joacă în apă contaminată. Contrastul este izbitor: resorturi de lux cu piscine impecabile și grădini perfect îngrijite sunt separate de munți de deșeuri doar printr-un gard simbolic. Când Cosmin întreabă de ce toată lumea închiriază vile de lux în Bali și filmează doar acolo, răspunsul devine evident - realitatea din afara resorturilor este prea urâtă pentru a fi arătată.
Problema pare a fi o combinație între turismul excesiv, necontrolat, și lipsa unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor. Cosmin observă cum plasticul este ars direct pe plajă, soluție primitivă aplicată într-o destinație turistică de renume mondial. Localnicii, dependenți în proporție de 80% de industria turismului, se confruntă cu un paradox dureros - au nevoie de turiști pentru supraviețuire, dar nu reușesc să mențină curățenia necesară pentru a-i mulțumi. Vlogul evidențiază și faptul că această insulă mică, parte dintr-un arhipelag de peste 17.000 de insule, găzduiește peste 4,3 milioane de locuitori și primește 40% din turiștii care vizitează Indonezia.
Explorarea continuă dincolo de plaje, în piața de pește locală, unde mirosul este de nedescris, iar produsele sunt ținute în condiții precare, pline de muște. “Este groaznic, așa ceva nu am văzut în viața mea”, mărturisește Cosmin, adăugând că probabil nu va mai mânca pește câteva săptămâni. Piața din Denpasar, capitala insulei, oferă o imagine similară - carne și produse alimentare ținute în căldură, în condiții îndoielnice de igienă, explicând de ce mulți turiști suferă de intoxicații alimentare când vizitează insula.
În spatele resorturilor de lux se ascund cartiere sărace, unde locuiesc pescarii și alți localnici care deservesc industria turistică. Cosmin evidențiază paradoxul unei insule în care religia și tradițiile spirituale ocupă un loc central - cu peste 10.000 de temple și ofrandele zilnice ca parte integrantă a culturii balineze - dar unde respectul pentru mediu pare absent. Hinduismul balinez, unic în Indonezia (țară majoritar musulmană), coexistă cu practici de management al deșeurilor primitive și o poluare îngrijorătoare, reflectând un dezechilibru profund între spiritualitate și viața cotidiană.
Singurul lucru care l-ar determina pe Cosmin să revină în Bali ar fi prețurile mici pentru cazări de calitate - 30 de euro pe noapte pentru o cameră spațioasă cu mic dejun inclus într-un hotel cu piscină. Dar dincolo de aceste oaze de confort se întinde o realitate mai puțin fotogenică, pe care majoritatea creatorilor de conținut online o ignoră. Și când te gândești că milioane de oameni își planifică vacanțele de vis bazându-se pe imagini atent filtrate și unghiuri perfecte de fotografiere, realizezi cât de deformată poate fi percepția noastră despre destinațiile turistice. Ce alte paradise turistice ascund realități la fel de crude în spatele hashtag-urilor perfecte?
