Cum transformă Cosmin Avram voturile pentru Călin Georgescu într-un circ ieftin

Într-o încercare penibilă de a face jurnalism politic de stradă, Cosmin Avram demonstrează că ar trebui să rămână la vlogurile sale de călătorii. Cu o cameră tremurândă și întrebări superficiale, acesta ratează lamentabil șansa de a face o analiză serioasă a fenomenului electoral, preferând să manipuleze răspunsurile trecătorilor pentru a-și susține agenda personală. Declarația sa că “nu face politică” devine ridicolă în contextul în care întregul vlog nu este altceva decât o analiză în acest sens.

În vlogul său, asistăm la un festival al amatorismului jurnalistic. Cu o abordare vădit tendențioasă și întrebări care sugerează răspunsurile dorite, Avram reușește performanța de a transforma un subiect serios într-o mascaradă digitală. Chiar și încercarea sa de a părea neutru eșuează lamentabil când își expune propriile opinii pro-europene, contrazicând flagrant pretinsa neutralitate jurnalistică.

Jurnalism de cartier cu pretenții

Selecția intervievaților pare făcută după criteriul “cine stă de vorbă cu mine”, fără nicio încercare de a asigura un eșantion reprezentativ. Majoritatea respondenților par dezorientați și neinformați, exact genul de persoane ușor de manipulat prin întrebări sugestive. Un exemplu pertinent este momentul în care o doamnă în vârstă declară că “a aflat despre Călin Georgescu de pe TikTok”, iar Cosmin nu simte nevoia să exploreze această afirmație bizară.

Întrebările sunt formulae în așa fel încât să existe un accent pe controversele legate de Călin Georgescu, în timp ce aspectele pozitive ale contracandidaților sunt elegant omise. Este evident că acesta și-a propus să obțină un anumit tip de răspunsuri, ghidând subtil conversațiile către subiecte controversate precum NATO și UE.

Un dezastru tehnic

Camera tremurândă transformă vizionarea într-o provocare pentru stomac. Pare că Avram a uitat complet că există stabilizare video și că lumina naturală poate fi un aliat în filmări. Scuza ploii este ridicolă: un jurnalist pregătit ar fi avut echipamentul necesar pentru astfel de situații.

Montajul este la fel de amatoristic precum filmarea. Tăieturile bruște și tranziții abrupte sugerează că multe răspunsuri au fost editate convenabil, păstrându-se doar fragmentele care se aliniază cu narativul dorit. Lipsa unui microfon profesional transformă jumătate din interviuri într-un exercițiu de citire a buzelor.

Propaganda servită ca jurnalism

Modul în care sunt prezentate răspunsurile trădează o agendă clară. Comentariile negative la adresa lui Călin Georgescu sunt rapid contracarate de acesta, în timp ce criticile la adresa contracandidaților sunt lăsate să plutească în aer. Un exemplu flagrant este momentul în care un respondent critică serviciul militar obligatoriu, iar Cosmin intervine prompt cu “justificări” și “clarificări”.

Selecția finală a interviurilor include preponderent persoane care susțin exact ceea ce dorește Cosmin să audă, în timp ce vocile critice sunt reduse la minimum sau prezentate într-o lumină nefavorabilă. Această tehnică de manipulare este atât de evidentă încât devine aproape comică.

Aiureli prezentate ca adevăruri

În loc să lase faptele și opiniile să vorbească de la sine, acesta simte nevoia să tragă propriile concluzii, sugerând că “România este divizată” și că “ura câștigă”. Aceste generalizări ieftine nu fac decât să demonstreze lipsa totală de obiectivitate jurnalistică.

Îndemnul final de a merge la vot sună gol și ipocrit, venind după 15 minute de manipulare evidentă a opiniilor prezentate. Este ca și cum ai încerca să pari imparțial după ce ai petrecut un întreg vlog demonstrând contrariul.

Rușinea vloggingului românesc

Acest vlog este un exemplu perfect de cum să nu faci jurnalism de stradă. De la metodologie, la execuție tehnică, totul pare făcut pe genunchi, cu un singur scop: generarea de vizualizări pe seama unui subiect fierbinte. Declarația lui Cosmin că este “doar un vlogger de călătorii” nu scuză lipsa totală de profesionalism și obiectivitate în abordarea unui subiect atât de important precum alegerile prezidențiale.

Dacă acesta chiar își dorea să înțeleagă fenomenul votului pentru Călin Georgescu, ar fi trebuit să adopte o abordare mai profesionistă, mai echilibrată și mai puțin manipulativă. În forma actuală, vlogul nu este decât încă o picătură în oceanul de conținut mediocru care sufocă platformele sociale, demonstrând încă o dată că nu orice persoană cu o cameră poate face jurnalism de calitate.