Ciprian Lospa dezvăluie pericolul propagandei prin inteligența artificială pe rețelele sociale
Ciprian Lospa trage un semnal de alarmă asupra unui fenomen tot mai îngrijorător: utilizarea inteligenței artificiale în propagandă pe rețelele sociale. Analizând o postare virală despre un copil fictiv numit “Mihăiță” care spală parbrize, Lospa demonstrează cum manipularea emoțională prin conținut generat de AI pregătește terenul pentru dezinformare politică. Cu peste 35.000 de reacții și 15.000 de distribuiri într-o singură zi, postarea revelează o realitate tulburătoare - oamenii au încetat să mai fie interesați dacă informația este reală, atât timp cât aceasta le provoacă o reacție emoțională puternică.
Elementele care trădează natura falsă a imaginii sunt evidente pentru ochiul antrenat: text deformat pe hanorac, degete cu anatomie imposibilă, indicatoare rutiere inexistente și chiar erori în numele străzilor menționate (Nerva “Tracan” în loc de Nerva Traian). Cu toate acestea, secțiunea de comentarii arată că atunci când cineva încearcă să semnaleze falsul, este imediat atacat și etichetat drept lipsit de empatie. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât nu afectează doar persoanele în vârstă, ci și tinerii de 20 de ani, de la care Lospa spune că ar avea “poate mai multe pretenții să înțeleagă internetul”.
Ciprian Lospa explică mecanismul prin care aceste pagini funcționează: pornesc cu conținut emoțional pentru a acumula urmăritori, apoi își schimbă periodic numele și orientarea. Pagina analizată, creată în ianuarie 2024, și-a schimbat numele de șase ori, începând cu “Descoperă sănătatea” și ajungând la “Viața de românași”. Chiar dacă momentan postează doar conținut emoțional, scopul final este pregătirea audienței pentru mesaje anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, inserând treptat comentarii despre “ucraineni care primesc 800€ alocație” sau alte narațiuni false cu caracter politic.
Cel mai tulburător aspect identificat de Lospa este reacția oamenilor când le atragi atenția asupra falsului: “Ce dacă e vrăjeală, nu strică puțin bine între atâta rău”. Este exact tipul de gândire pe care propagandiștii mizează pentru a-și construi o audiență loială care, odată prinsă în capcana emoțională, va înghiți ulterior orice narativă politică servită. Lospa critică aspru acest “confort nenorocit de a te simți bun fără a face ceva real”, subliniind că aprecierea și distribuirea unor povești false nu te face o persoană bună, ci doar un instrument în mâinile propagandiștilor.
Această strategie de manipulare este extrem de eficientă tocmai pentru că exploatează vulnerabilitatea umană fundamentală: dorința de a simți emoții puternice și de a avea un vinovat pentru problemele societății. Ciprian Lospa observă că, după ani de zile de propagandă constantă, mulți români au ajuns să vadă în Uniunea Europeană un “vinovat imaginar” și în Putin un “salvator imaginar”. Această inversare a realității este posibilă tocmai datorită bombardamentului constant de “bombe emoționale” care ne aplatizează simțul critic și ne fac să respingem informațiile factuale care contrazic narativa preferată.
Discursul lui Lospa culminează cu o observație profundă despre starea actuală a societății: “Problema nu e la oamenii proști, că proști am fost cu toții… problema e la oamenii proști care sar la beregată dacă le atragi atenția că sunt proști”. Acest fenomen reprezintă o amenințare fundamentală pentru democrație și pentru capacitatea noastră colectivă de a discerne adevărul de minciună. Iar ceea ce face situația și mai alarmantă este că nu vorbim despre o singură pagină izolată - este doar “o picătură dintr-un ocean” de conținut similar care inundă rețelele sociale, modelând opiniile a milioane de oameni fără ca aceștia să realizeze că sunt manipulați. Și stai să vezi că asta e doar începutul.
