Andrei și Tabita Trip reînvie amintirile copilăriei la Băile Buziașului
Andrei și Tabita ne oferă o nouă aventură, de data aceasta mai puțin despre călătorii și mai mult despre scuze. După o absență îndelungată de pe YouTube, cuplul revine cu explicații elaborate despre cât de ocupați sunt, în special Andrei, care pare copleșit de multitudinea de oferte de a instala parchet prin toată țara. Aparent, faima de instalator l-a transformat într-un om de negăsit, solicitat de români din țară și străinătate, cu un program atât de încărcat încât abia a găsit timp să filmeze o plimbare prin Buziaș.
Andrei și Tabita ne poartă prin stațiunea balneoclimaterică Buziaș, unde Andrei își retrăiește copilăria, povestind cu nostalgie despre “Pridvorul lui Solomon” și alte atracții locale. Între timp, întrebarea arzătoare despre când vor ajunge la Bucovina să renoveze casa rămâne fără un răspuns concret, oscilând între “când se încălzește”, “poate înainte de Paști” și un vag “prin luna mai”. Aparent, Bucovina este într-o perpetuă iarnă, chiar și primăvara.
Scuze creative pentru absența îndelungată
Andrei începe videoclipul cu o explicație elaborată despre de ce nu a mai postat conținut pe YouTube. Aparent, faima de montator de parchet l-a lovit ca un trăsnet după ce și-a etalat talentele pe internet. “Am primit foarte multe email-uri, m-a contactat cu oameni și din străinătate să vin să le fac să le instalez parchetul în casă,” explică el cu un aer de vedetă internațională a instalațiilor de parchet. Ironia situației este delicioasă - un vlogger care s-a transformat peste noapte în cel mai căutat parchetar din România și diaspora.
Tabita, soția sa, pare să joace rolul conștiinței canalului, implorându-l constant: “Hai să facem un video!” Ne întrebăm dacă acesta este singurul dialog recurent din relația lor - ea cerându-i să filmeze, el explicându-i cât de ocupat este cu parchetul altora. Cu toate acestea, au reușit miraculos să-și facă timp pentru o plimbare nostalgică prin Buziaș, unde Andrei a fost în copilărie, amânând în continuare misterioasa renovare a casei din Bucovina.
Pridvorul lui Solomon
Plimbarea prin Buziaș ne dezvăluie un Andrei nostalgic, care retrăiește amintirile copilăriei în “Pridvorul lui Solomon” - un nume bizar pentru o alee din stațiune. “Când eram copil mic, tata spunea în felul următor: Mergem să ne plimbăm în pridvorul lui Solomon,” povestește el, adăugând cu mândrie explicația teologică: “Zicea că Solomon când a făcut templul lui… a făcut așa un priv așa lung și tot timpul el se plimba, se plimba prin priv, scrie în Biblie.” Probabil că Regele Solomon ar fi surprins să afle că pridvorul său s-a teleportat misterios în Buziaș.
În timp ce admiră platanii seculari, Andrei descoperă o plăcuță informativă care menționează că arborii au fost plantați în 1812. “Uite, le pică coaja, vezi? Ia, man, dar cât e de frumos să te plimbi în pridvorul ăsta,” exclamă el, fascinat de arhitectura în lemn și de aspectul rustic al aleilor. Este probabil singura parte sinceră a videoclipului, unde vedem un Andrei autentic, conectat cu amintirile copilăriei și apreciind frumusețea naturii și arhitecturii tradiționale - un contrast plăcut față de preocuparea sa obsesivă pentru instalarea parchetului.
Casa din Bucovina
Subiectul Bucovinei apare recurent în videoclip, ca un fel de promisiune eternă. “O să mergem și la Bucovina,” asigură Andrei, “dar trebuie să-mi termin lucrările pe care le mai am.” Apoi adaugă filozofic: “Problema e că, cu cât vreau eu să le termin, vin altele din urmă, vin altele din urmă.” O metaforă perfectă pentru procrastinare, transformată în artă de cuplul nostru de vloggeri.
Motivul principal pentru amânarea vizitei în Bucovina pare să fie… vremea. “Să se mai încălzească puțin, pentru că la Bucovina, din câte știu eu și Tabita, e frig acuma. E cu vreo trei săptămâni în urmă vremea, din cauză că acolo e munte,” explică Andrei cu seriozitate, de parcă Bucovina ar fi situată în Antarctica, nu în nordul României. Între timp, planurile pentru casa din Bucovina sunt grandioase - toaletarea pomilor, curățarea grădinii, renovarea casei și, piesa de rezistență, o bucătărie de vară. “O să facem așa, curulent, mamă! Deci ce o să facem acolo, o să fie nebunie!” promite Andrei cu entuziasm, în timp ce continuă să amâne începerea efectivă a lucrărilor.
Nostalgia comunistă
Un moment important este întâlnirea cu veverițele din parc. “Aice veneam noi la veverițe. Ia uite! Și băteam, băteam în două pietre ca să vină.” Metodă științifică de atragere a veverițelor, transmisă din generație în generație în familia lui Andrei. Când o veveriță apare, entuziasmul atinge cote maxime: “Uite, uite, uite, uite, uite! Amintește! Uite veverița! M-a pișcat veverița!” Nu e clar dacă această ultimă afirmație este o amintire din copilărie sau o întâmplare recentă, dar entuziasmul lui Andrei este contagios.
În “aeroportul” din Buziaș, Andrei descoperă că avioanele din copilăria sa au fost transformate în atracții turistice și restaurante. “Când eram eu mic, era numai avionul ăsta mare și era depravat, era tot ars,” își amintește el cu nostalgie despre vremurile comuniste. Descoperă apoi că unul dintre avioane aparținea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fostul lider comunist, informație pe care o citește de pe un panou informativ. “Pe asta au lăsat-o încă așa veche cum era ea înainte,” observă Andrei, apreciind că renovatorii au păstrat aspectul original al unor elemente din stațiune, ceea ce arată o latură mai sensibilă și apreciativă a sa pentru conservarea patrimoniului.
Promisiuni de viitor
În final, aflăm că planurile grandioase ale cuplului includ renovarea casei din Bucovina “undeva prin luna lui mai, prin luna lui iunie” și continuarea cu “mai multe videouri de acolo”. Andrei promite: “Acolo o să putem pune mai multe videouri, că acuma sunt aici foarte ocupat”. Ocupat cu ce? Cu instalatul parchetului, desigur, la toți românii din diaspora care vin vara acasă și vor pardoseală nouă.
Videoclipul se încheie așa cum a început - cu promisiuni vagi și entuziasm pentru proiecte viitoare care par să fie mereu amânate. Între timp, Andrei și Tabita ne-au oferit o plimbare nostalgică prin Buziaș, un loc care păstrează încă farmecul de altădată, în ciuda clădirilor abandonate și a facilităților închise. Poate că adevăratul farmec al canalului lor nu constă în destinațiile pe care le vizitează sau în casele pe care le renovează, ci în călătoria însăși și în promisiunile eterne de a ajunge, cândva, să facă ceea ce și-au propus. Până atunci, îi vom urmări cum se plimbă prin pridvoare solomonice și cum visează la bucătării de vară “curulente” din Bucovina, în timp ce parchetul României așteaptă mâinile măiastre ale lui Andrei.
