Andrada Miron renovează un atelier rustic și transformă o comodă vintage într-o piesă elegantă

Andrada Miron ne invită să o însoțim într-o nouă aventură la cabana sa de la țară, unde descoperă cu bucurie primii ghiocei răsăriți în curte. Deși este o zi însorită, temperatura de doar 7°C și vântul rece fac ca activitățile în aer liber să fie dificile. Principalul obiectiv al zilei este debarasarea atelierului, o încăpere plină de unelte vechi și diverse obiecte rămase de la fostul proprietar, precum și începerea proiectului de curățenie în grădină. Andrada ne prezintă planurile de a muta lavanda plantată anterior într-un loc mai potrivit și de a înlocui câțiva trandafiri mai puțin viguroși, însă frigul o determină să amâne partea de grădinărit.

Debarasarea atelierului se dovedește a fi o muncă titanică, mult mai dificilă decât anticipaseră inițial. Andrei și Andrada descoperă o colecție impresionantă de unelte, inclusiv pile, menghine, burghie și diverse instrumente de lucru, pe care le sortează pentru a decide ce păstrează și ce aruncă. Procesul durează peste patru ore, iar la finalul zilei, deși au făcut progrese considerabile, mai rămân câteva piese mari de mobilier ce vor trebui transportate ulterior. Ceea ce părea inițial o treabă simplă se transformă într-un proiect de două zile, comparativ cu debarasarea întregii cabane care fusese realizată într-o singură zi.

Odată reveniți acasă, cu vremea mai caldă și soarele strălucitor, Andrada se apucă de un nou proiect DIY. Ea decide să renoveze o comodă veche de peste 13 ani care fusese folosită pentru hăinuțele fiicei sale când era mică, dar care în ultimii ani a fost depozitată pe terasă. Pentru această transformare, folosește un șlefuitor electric Parkside de la Lidl, cu baterie reîncărcabilă, apreciind faptul că este ușor și că are multiple tipuri de șmirghel ce pot fi atașate. Singurele dezavantaje constatate sunt durata scurtă a bateriei, care necesită reîncărcări frecvente, și recipientul de colectare a prafului care nu este foarte eficient.

După șlefuire, Andrada se ocupă de vopsirea comodei într-o nuanță de gri antracit cu subtone de albastru. Ea aplică vopseaua cu un trafalet din pluș și o pensulă pentru zonele greu accesibile, fiind necesare două straturi complete și un al treilea pentru anumite zone cu imperfecțiuni. Deși observă câteva crăpături în lemn pe care ar fi putut să le repare, decide să continue fără această etapă suplimentară, menționând că nu este nevoie de perfecțiune pentru un mobilier destinat atelierului. La final, remontează butoanele originale metalice, care se potrivesc perfect cu noua culoare a comodei.

În ciuda provocărilor întâmpinate, cum ar fi bateria care se descarcă rapid și praful generat în timpul șlefuirii, Andrada este foarte mulțumită de rezultatul final. Ea menționează că vopsitul a fost mult mai ușor decât se aștepta, comparativ cu etapa de șlefuire, și că șlefuitorul electric a economisit mult timp față de metoda manuală pe care o folosise anterior pentru alte proiecte. Comoda transformată are acum un aspect modern și elegant, perfect pentru noul său rol în atelierul de la cabană.

Povestea de la cabană continuă cu provocări neașteptate și descoperiri surprinzătoare. Deși planurile inițiale au fost modificate din cauza condițiilor meteo și a complexității sarcinilor, satisfacția reușitei se vede în entuziasmul cu care Andrada privește noile proiecte. Între uneltele ruginite ale unui meșter priceput și ghioceii fragili care anunță primăvara, se țese o narațiune a transformării și a renașterii, care te face să te întrebi ce alte comori ascunse mai așteaptă să fie descoperite și reinventate în spațiul acesta încărcat de istorie.