Alex Cozma despre relația dintre gene și apetit - Atenție, urmează dezinformare!
Simplificarea excesivă a cercetărilor științifice și interpretarea eronată a studiilor genetice pot duce la concluzii periculoase și înțelegeri greșite despre nutriție și metabolism. Exact acest lucru se întâmplă în vlogul lui Alex Cozma de pe canalul “Atenție, Cad Mere!”, intitulat “De Ce Sunt Gras Dar Mor De Foame […]”. Principala problemă este modul în care sunt prezentate și interpretate cercetările științifice despre genele AMY1 și relația lor cu procesarea amidonului. Alex face o serie de afirmații problematice și simplificări excesive care distorsionează semnificativ realitatea științifică.
Erori fundamentale în interpretare
În video, Alex citează superficial cercetări despre genele AMY1, sugerând o relație directă și simplificată între numărul de copii ale acestei gene și capacitatea de procesare a amidonului. Afirmația sa că “cu cât ai mai multe gene AMY1 cu atât vei putea să procesezi mai eficient amidonul” este o suprasimplificare periculoasă a unui proces metabolic complex.
Factual, studiile actuale arată că relația dintre genele AMY1 și procesarea carbohidraților este mult mai nuanțată. Un studiu publicat în Nature Genetics (2014) cu titlul “Copy number variation in human amylase genes”, demonstrează că, deși există într-adevăr o corelație între numărul de copii ale genei AMY1 și digestia amidonului, aceasta nu determină direct senzația de foame sau tendința spre obezitate.
Confuzia dintre Adaptarea Evolutivă și Nutriția Modernă
O altă eroare majoră apare când Alex sugerează că “genele au fost cele care decid cine trăiește și cine moare” în contextul procesării amidonului. Această afirmație ignoră complet complexitatea factorilor care influențează metabolismul și greutatea corporală în societatea modernă.
Cercetările contemporane în domeniul nutriției arată că senzația de foame este influențată de o multitudine de factori, incluzând:
- Hormoni precum leptina și grelina
- Factori psihologici și emoționali
- Obiceiuri alimentare și stil de viață
- Calitatea somnului
- Nivelul de stres (fisic și emoțional)
Omisiuni critice și concluzii fefondate
Alex omite complet să menționeze studiile care arată că senzația de foame la persoanele supraponderale este adesea legată de rezistența la leptină și de perturbări ale sistemului endocrin, nu doar de capacitatea de procesare a carbohidraților. Cercetătorii Friedman și Mantzoros, în lucrarea lor “Leptin resistance: a prediabetic state” publicată în American Journal of Clinical Nutrition (2015), demonstrează că rezistența la leptină joacă un rol crucial în reglarea apetitului și a greutății corporale. De asemenea, studiul “Neuroendocrine Dysregulation in Obesity” de către echipa lui O’Rahilly din Endocrine Reviews (2019) arată că perturbările sistemului endocrin, în special ale axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, sunt strâns corelate cu obezitatea și comportamentul alimentar compulsiv.
Mai mult, afirmația că “poți să digeri să procesezi amidonul din carbohidrați imediat ce măcar ți-a intrat în gură” este o simplificare excesivă a procesului complex de digestie și metabolism. Studiul “Salivary α-Amylase: Digestion and Metabolic Syndrome” publicat în Current Diabetes Reports (2016) demonstrează că, deși enzima amilază salivară începe într-adevăr digestia amidonului în cavitatea bucală, procesul complet de digestie și absorbție implică multiple etape și sisteme enzimatice distribuite de-a lungul întregului tract digestiv.
Acest tip de conșinut, care prezintă informații științifice complexe într-un mod superficial, dar amuzant, poate duce la înțelegeri greșite despre nutriție și sănătate. În loc să ofere explicații bazate pe cercetări comprehensive și actualizate, Alex Cozma alege să prezinte o narațiune simplificată și potențial dăunătoare despre relația dintre gene, metabolism și greutatea corporală.
Din păcate, Alex Cozma pare mai interesat să producă conținut viral pe canalul său “Atentie, Cad Mere!” și senzațional decât să prezinte adevărul științific. Prin simplificările sale excesive și interpretările eronate, el se dovedește a fi doar un alt pseudo-expert care exploatează subiectele complexe despre sănătate și nutriție pentru vizualizări și engagement. În loc să contribuie la educarea publicului, vlogurile sale servesc mai degrabă ca exemple perfecte ale modului în care dezinformarea științifică poate fi ambalată atractiv pentru audiențe neavizate. Poate ar fi timpul ca Alex să-și schimbe numele canalului în “Atenție, Vreau Vizualizări!”.
